Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, consideră că desecretizarea în 2018 a protocolului dintre Ministerul Public şi SRI semnat în 2009 şi faptul că despre cel de-al doilea nu s-a făcut referire în spaţiul public reprezintă "o profundă sfidare" la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor, susţinând că protocoalele au caracter "nefiresc" într-un stat de drept.

"Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese 'abrogat' din 2016, precum şi faptul de a nu se face nicio referire la existenţa acestui din urmă protocol, din 2016. Într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constituţie, avem o bogată jurisprudenţă constituţională, avem norme juridice de natură să permită o bună interpretare a legii. Legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilită numai de instanţa de contencios administrativ", a declarat Toader, la sediul Ministerului Justiţiei.

Ministrul justiţiei a menţionat că, la începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat, susţinând că nu mai există niciun protocol de colaborare şi a arătat că a existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.

"Procurorul general făcea aceste declaraţii, în condiţiile în care însă, în decembrie 2016, tocmai încheiase, semnase personal un nou protocol şi îl abrogase pe cel din 2009. Pornind de la discuţiile din spaţiul public, pe data de 19 martie 2018 i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care la acel moment aveam cunoştinţă. A doua zi, pe 20 martie 2018, am primit de la Parchetul General respectivul protocol, mai puţin ultimele două pagini, care şi ele au fost primite ulterior cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm, în sensul că cel ce a tras la xerox protocolul nu a observat şi ultimele două foi s-au lipit. Tot pe 20 martie, am primit la Ministerul Justiţiei Protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al justiţiei nu aveam voie, potrivit legii, să-l fac public. Nu aveam voie, potrivit legii, să fac referiri la conţinutul acestuia şi evident nu aveam voie, potrivit legii, nu aveam competenţa să iniţiez, să demarez vreo procedură de desecretizare", a explicat Tudorel Toader.

El a adăugat că respectivul protocol a fost trimis şi la CSM, cei abilitaţi l-au citit şi şi-au pus aceeaşi problemă, şi anume, ce să facă cu el dacă nu poate fi desecretizat, subliniind că, prin urmare, CSM, cu adresă oficială, l-a retrimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Faptul trimiterii respectivului protocol la Ministerul Justiţiei, respectiv la CSM, nu absolvă sub nici o formă pe semnatarii acestuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi, la Ministerul Justiţiei, sensul pe care l-a dat CSM, faptul că el data, protocolul, cu doi ani în urmă, iar nouă ni l-a trimis spre informare - informare la ce, pentru ce? Ce puteam face cu el, dacă nu aveam voie la nici una dintre procedurile enunţate şi repetate? Aceasta, cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 a fost desecretizat, în condiţiile în care în decembrie 2016, fusese abrogat de noul protocol", a afimat ministrul.

Toader a mai spus că pe data de 19 martie 2018 a solicitat oficial, printr-o adresă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să transmită situaţia protocoalelor de cooperare instituţională pe care le are încheiate, începând din 2005 până în prezent, iar, pe 3 aprilie 2018, Parchetul a transmis faptul că în evidenţe figurează ca fiind încheiate opt documente de cooperare instituţională.

Potrivit ministrului justiţiei, în această scrisoare se menţionează la punctul 5 protocolul din 2016, cu precizarea faptului că protocolul este în vigoare.

"Ni se spunea, ni se răspundea că protocolul este în vigoare şi a fost încheiat în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Aici aş face o menţiune. Ordonanţa de urgenţă a guvernului, care e temeiul egal, baza legală, spun autorii protocolului, aşadar, ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie 2016, ceea ce înseamnă că de la data ordonanţei, creării bazei legale până la data redactării, întocmirii protocolului au trecut nouă luni de zile fără protocol şi ne întrebăm cum oare o fi funcţionat justiţia la nivelul urmăririi penale dacă n-aveam aşa ceva?", a adăugat Toader. 

AGERPRES/(A - autor: Florin Marin, Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, Antonia Niţă, imagine: Catalin Soci, redactor video: Sergiu Olteanu, grafician: Ioana Matei Cârlan, editor online: Irina Giurgiu)