Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 19 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

"Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate cuprinde dispoziţii contrare prevederilor constituţionale consacrate de art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi alin. (2), art. 69, precum şi de art. 147 alin. (4)", spune şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

Preşedintele Iohannis aminteşte că Parlamentul i-a transmis spre promulgare această lege pe 10 iulie.

El atrage atenţia că este încălcată Legea fundamentală în prevederea potrivit căreia "în baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţionează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale".

"Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituţionalitate se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale sau între aleşii locali şi autorităţile publice centrale, respectiv între potenţialii investitori şi autorităţile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei iniţiative legislative", arată şeful statului.

El subliniază că prin această prevedere se restrânge cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi se elimină un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului şi în autoritatea legiuitoare.

Preşedintele Iohannis menţionează că prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice centrale şi locale este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă, în condiţiile enumerate de legea penală.

Şeful statului susţine că sintagma "să intermedieze în orice mod" este una lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate.

"Intermedierea realizată de deputaţi şi senatori între cetăţeni şi serviciile sau direcţiile din subordinea organelor administraţiei publice locale, structuri fără personalitate juridică este una neclară, din moment ce raporturile juridice sunt stabilite între cetăţeni şi respectivele autorităţi centrale sau locale, nicidecum între cetăţeni şi serviciile sau direcţiile din subordinea acestora, sau între cetăţeni şi funcţionarii publici din cadrul serviciilor sau direcţiilor competente să soluţioneze cererile acestora. Din acest text se poate interpreta că "intermedierea în orice mod" realizată de deputaţi sau senatori poate reprezenta chiar o interferenţă a acestora în activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, încălcându-se principiul separaţiei puterilor în stat (...) şi chiar principiul autonomiei locale", se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis subliniază că prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de Codul penal.

"Statutul de senator sau deputat nu poate constitui un criteriu justificat obiectiv şi raţional pentru excluderea acestei categorii din sfera subiectului activ al infracţiunii de trafic de influenţă. Spre deosebire de deputaţi şi senatori, fapta altor persoane care nu ocupă aceste demnităţi publice şi care intermediază relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale, obţinând un folos nematerial pentru faptul că au influenţă sau lasă să se creadă că au influenţă asupra unui funcţionar public şi care promit că îl vor determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, va constitui infracţiunea de trafic de influenţă. În plus, potrivit art. 71 alin. (2) din Constituţie, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu cea de membru al Guvernului. Or, din această perspectivă devine neclar care este linia de demarcaţie între acţiunile exercitate în fiecare dintre cele două calităţi", adaugă şeful statului.

El arată şi că instituirea posibilităţii de intermediere între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale este una contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, încălcând Constituţia, un astfel de mecanism instituit în favoarea deputaţilor şi senatorilor neputând să se bazeze pe mandatul reprezentativ.

Iohannis afirmă şi că introducerea posibilităţii ca deputaţii şi senatorii să se adreseze personal organelor administraţiei publice centrale şi locale, respectiv serviciilor şi direcţiilor din subordinea acestora încalcă prevederile art. 111 alin. (1) din Constituţie. El adaugă şi că modalitatea de adresare prin birourile parlamentare depăşesc cadrul prevăzut de Constituţie.

Şeful statului precizează şi că aceste prevederi sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

"Nu este clară natura juridică a adresărilor realizate de deputaţi şi senatori. (...) Reglementarea care priveşte posibilitatea deputaţilor şi a senatorilor de a se adresa verbal organelor administraţiei publice este una incompletă, în condiţiile în care nu sunt prevăzute dispoziţii pentru înregistrarea sau gestionarea solicitărilor verbale şi nici a momentului de la care curge termenul de 30 de zile de răspuns", mai arată el. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)