Curtea Constituţională a României va discuta pe 17 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, au precizat miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

"Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie contravine normelor şi principiilor constituţionale", se arată în sesizare.

În opinia şefului statului, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită. Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenţa acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.

El arată că unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la "aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei".

Şeful statului apreciază şi că, prin restrângerea de către legiuitor a incriminării infracţiunii comisive săvârşite prin omisiune doar dacă obligaţia de a acţiona este prevăzută expres de lege, eliminându-se obligaţia de natură contractuală, devin lipsite de ocrotire valori esenţiale, precum dreptul la viaţă ori la integritate fizică şi psihică. De asemenea, Iohannis spune că în forma modificată legea încalcă prevederile Legii fundamentale privind statul de drept, în componenta sa referitoare la apărarea ordinii şi siguranţei publice, fiind lăsate fără ocrotire penală valori esenţiale.

Klaus Iohannis mai precizează că modificările privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracţiuni încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor măsuri de politică penală în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare în scopul reducerii fenomenului infracţional, cu "excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen", precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.

El menţionează că încalcă principiul legalităţii modificările potrivit cărora "acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei; circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice".

Preşedintele mai susţine că este contradictoriu şi imprecis textul care restrânge revocarea obligatorie a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii doar a unei noi infracţiuni intenţionate şi doar la ipoteza în care, pentru noua infracţiune, s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an.

Şeful statului critică şi prevederile privind modul în care pot fi dispuse liberarea condiţionată în cazul închisorii şi confiscarea extinsă.

Cu privire la termenele de prescripţie a răspunderii penale, şeful statului spune că vor avea ca efect îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale şi este ignorat dreptul persoanelor vătămate prin acest gen de infracţiuni de a beneficia de o procedură echitabilă.

Iohannis precizează şi că legea reduce pedepse şi termene de prescripţie, în lipsa unei nevoi sociale care să justifice renunţarea la tradiţiile dreptului penal.

În sesizare, preşedintele critică şi prevederea potrivit căreia "acordul de mediere produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la pronunţarea unei hotărâri definitive".

El mai arată că abrogarea prevederii prin care este "considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public" conduce la dezincriminarea parţială a acelor fapte care sunt prevăzute ca infracţiuni de corupţie şi de serviciu când sunt comise de către un funcţionar public sau faţă de un astfel de funcţionar.

Potrivit lui Iohannis, prevederea referitoare la "informaţii nedestinate publicităţii" este neclară şi încalcă standardele privind calitatea reglementării, întrucât acestea sunt limitate doar la informaţiile clasificate ca secret de stat sau de serviciu.

Preşedintele critică şi alte prevederi, între care şi cea referitoare la faptul că "favorizarea săvârşită de un membru de familie sau de afin până la gradul II nu se pedepseşte".

Klaus Iohannis atrage atenţia şi asupra prevederilor care stipulează ce acţiuni nu constituie infracţiuni, susţinând că acestea sunt de natură să încurajeze actele de corupţie la nivelul demnitarilor şi al magistraţilor şi să aibă consecinţe negative grave asupra procesului de legiferare şi asupra corectitudinii actului de justiţie, vulnerabilizând toate cele trei puteri ale statului. El subliniază că aceste prevederile sunt de natură a afecta activitatea şi imaginea publică a autorităţilor statului şi contravin principiului statului de drept şi principiului supremaţiei Constituţiei şi obligativităţii respectării legilor, vulnerabilizând încrederea cetăţenilor în autorităţile statului.

Şeful statului mai susţine în sesizare, între altele, că prevederea conform căreia "mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia" este neclară şi reprezintă o "încurajare" a fenomenului infracţional.

El spune şi că modul în care este definit grupul infracţional organizat conduce la dezincriminarea parţială a asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni, în lipsa scopului urmărit şi în lipsa unor infracţiuni grave.

"Dacă asemenea fapte nu sunt sancţionate, respectiv nu sunt descurajate prin mijloace de drept penal, are loc o încălcare a valorilor fundamentale, ocrotite de legea penală, printre care statul de drept, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constituţia consacră, astfel, obligaţia legiuitorului de a lua măsuri prin adoptarea tuturor instrumentelor ce sunt necesare în vederea prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional", indică Iohannis.

Preşedintele solicită CCR să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este neconstituţională în ansamblul său. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)