Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 18 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificările aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, CCR sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

"Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art.1 alin.(5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 64 alin. (4) şi ale art.147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor contravine normelor şi principiilor constituţionale", se arată în sesizarea trimisă la CCR.

În legătură cu aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă, Iohannis susţine că Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar, pe de altă parte, într-o sesiune extraordinară pe a cărei ordine de zi iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării Camerei Deputaţilor.

Preşedintele arată că Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, deoarece: niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie.

Şeful statului supune controlului de constituţionalitate mai multe articole din Legea 303/2004 referitoare la cazurile de eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, unele prevederi legate de rolul CSM, dispoziţii privind auditorul de justiţie. Totodată, sunt criticate şi prevederi referitoare la criteriile de repartizare a judecătorilor şi procurorilor stagiari, după promovarea examenului de capacitate, în circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor.

Preşedintele a contestat şi eliminarea concursului constând în proba scrisă pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", consideră preşedintele Iohannis.

Sunt criticate şi dispoziţii referitoare la competenţele plenului, respectiv ale secţiilor CSM de a apăra judecătorii şi procurorii. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)