Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL şi de către USR şi PMP la legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că legea privind înfiinţarea FSDI a fost declarată neconstituţională, deoarece acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern.

În sesizarea transmisă Curţii, preşedintele Iohannis spunea că legea încalcă mai multe articole din Constituţie şi cerea să fie declarată neconstituţională în ansamblul său.

"Instituind prin lege înfiinţarea FSDI, Parlamentul a nesocotit dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie în componenta sa referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze - conform jurisprudenţei instanţei constituţionale - neconstituţionalitatea legii în ansamblul său", afirma şeful statului.

El subliniază că referirea din titlul legii criticate şi la 'modificarea unor acte normative' nu schimbă această stare de lucruri, întrucât modificările aduse OUG 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale 'Loteria Română' SA, respectiv OUG 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale 'Imprimeria Naţională' SA sunt simple modificări de corelare legislativă devenite necesare ca urmare a înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

"În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenţei sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competenţa decizională a autorităţilor administrative, concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ), încalcă şi dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă", adaugă şeful statului, amintind de decizia CCR nr. 777/2017.

Preşedintele mai susţine că, prin obiect, scop, strategia investiţională, modul de selectare a conducerii şi modalitatea de înstrăinare a acţiunilor sau activelor din proprietatea FSDI, legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Iohannis arată că norma ce reglementează organizarea şi funcţionarea FSDI prin raportare exclusivă la prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990 şi la cele ale legii criticate este lipsită de previzibilitate, fiind astfel încălcate dispoziţiile din Constituţie, întrucât exclude de la aplicare orice alte reglementări specifice pieţei de capital sau fondurilor de investiţii.

Şeful statului consideră că astfel FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să îi controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic.

Preşedintele mai arată că legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, el arată că în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond.

În opinia sa, soluţia legislativă privind capitalul social al FSDI, în valoare de 9.000.000.000 lei, şi includerea în cadrul Fondului a unor companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu CFR, Poşta Română, CE Oltenia) este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică.

Şi liberalii au sesizat Curtea Constituţională referitor la legea privind înfiinţarea FSDI, sesizarea fiind semnată de 66 de deputaţi.

Ei reclamă, printre altele, încălcarea principiului bicameralismului şi încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor.

"Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară şi nu printr-un act care are forţa legii. În această situaţie, Parlamentul României a încălcat separaţia puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, reglementând într-un domeniu care este în competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său", se arată în sesizarea PNL.

USR anunţa pe 15 iunie că a contestat la Curtea Constituţională această lege.

Primul motiv de neconstituţionalitate invocat de USR este că se încalcă atribuţiile Parlamentului prevăzute în Constituţie, deoarece înfiinţarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege de către Parlament, ci de către Guvern. Un alt motiv de neconstituţionalitate este acela că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, fiind substanţial diferită de cea adoptată de Senat.

Sesizarea a fost semnată de 27 de deputaţi ai USR, 12 deputaţi de la PMP şi 12 parlamentari neafiliaţi. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)