Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice a fost declarată neconstituţională în ansamblul ei de către Curtea Constituţională a României (CCR) deoarece Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), se arată în motivarea deciziei CCR.

"În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că autorul sesizării a contestat Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, în ansamblul său, întrucât, în cadrul procedurii legislative, nu s-a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării," se precizează în motivare.

CCR a analizat în detaliu dacă sfera de reglementare a legii în cauză vizează securitatea naţională, fapt care ar impune obligativitatea obţinerii acestui aviz.

Curtea a constatat, de asemenea, că legea a fost emisă în aplicarea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice în Uniune.

CCR a reţinut că termenul "securitate naţională" este unul plurivalent. "Astfel, din punct de vedere al art.53 alin.(1) din Constituţie, se poate vorbi de securitate militară, economică, financiară, informatică, socială a ţării. Oricare dintre aceste tipuri de securitate poate fi ţinta unei ameninţări interne sau externe, motiv pentru care legiuitorul ar putea recurge la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi constituţionale", se menţionează în motivare.

Chiar dacă legea contestată nu mai defineşte securitatea cibernetică ca fiind o componentă a securităţii naţionale a României, Curtea a analizat dacă, din interpretarea sistematică a normelor instituite prin legea criticată, acestea au sau nu incidenţă/legătură asupra/cu securităţii/securitatea naţionale/naţională.

"Curtea constată că ritmul actual al realităţilor obiective este în continuă schimbare, iar relaţiile sociale referitoare la securitatea reţelelor şi sistemelor informatice vizează un interes general a cărui amploare impune calificarea acestui domeniu ca fiind în strânsă interdependenţă cu securitatea naţională. Această teză este susţinută de împrejurarea că Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice reglementează cu privire la servicii publice esenţiale (energie, alimentare cu apă, sănătate şi transporturi), care prin natura lor pot afecta securitatea naţională. Astfel, criticile vizând lipsa solicitării sau existenţei unor avize în procedura de elaborare a actelor normative au fost calificate de Curte ca aspecte ce ţin de respectarea obligaţiilor legale ale autorităţilor implicate în această procedură şi, implicit, ca vizând o neconstituţionalitate a actelor normative", se arată în documentul citat.

CCR mai arată că deşi norma constituţională, exprimând rolul CSAT de coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională, nu face niciun fel de referire expresă la obligaţia iniţiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul acestei autorităţi, avizarea proiectelor de acte normative ce privesc securitatea naţională este tratată în Legea nr.415/2002. De aceea, indiferent că este vorba de o competenţă acordată prin lege sau direct prin textul Constituţiei, autorităţile sunt obligate să o aplice şi să o respecte în virtutea art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

O atare concluzie se impune datorită faptului că principiul legalităţii este unul de rang constituţional.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează constă în obligaţia Guvernului de a-l solicita. "Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie 'constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul'. (...). În cauza de faţă Curtea constată că, dimpotrivă, avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu a fost solicitat", se arată în motivare.

CCR a stabilit, în temeiul dispoziţiilor legale, că Guvernul avea obligaţia de a solicita avizul CSAT atunci când a elaborat proiectul Legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

"Pentru argumentele expuse, întrucât în cadrul procedurii legislative, iniţiatorul nu a respectat obligaţia legală, conform căreia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională, Curtea constată că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii şi ale art.119 referitoare la atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", se precizează în motivare.

În 4 iulie, CCR a decis că Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice este neconstituţională în ansamblul ei. Obiecţia de neconstituţionalitate, formulată de preşedintele Klaus Iohannis, a fost admisă cu unanimitate de voturi.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)