Parchetul General susţine că a identificat aspecte de neconstituţionalitate în 21 de articole din legea de modificare a Codului penal.

Potrivit unui comunicat remis vineri, Parchetul General a finalizat analiza aspectelor de neconstituţionalitate identificate în cuprinsul legii de modificare şi completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, documentul sintetizând observaţiile primite de la unităţile şi structurile specializate de parchet din cadrul Ministerului Public.

"Având în vedere modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale, analiza realizată în cadrul Ministerului Public a fost înaintată subiecţilor cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale", se arată în comunicatul PG.

Analiza respectivă a fost publicată pe site-ul instituţiei.

În document au fost identificate aspecte de neconstituţionalitate în 21 de articole din Codului penal penal modificat: art. 5 - aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, art.16 - vinovăţia, art.17 - săvârşirea infracţiunii comisive, art. 39 - pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, art.64 - executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, art.75 - circumstanţe atenuante, art.96 - revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere; art.100 - condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei; art.112 - confiscarea extinsă, art.154 - termenele de prescripţie a răspunderii penale, art.155 - întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, art.159 - acordul de mediere, art.173 - legea penală, art.175 - funcţionar public, art.189 - omorul calificat, art.269 - favorizarea făptuitorului, art.273 - mărturia mincinoasă; art.277 - compromiterea intereselor justiţiei, art.291 - traficul de influenţă, art.297 - abuzul în serviciu, art.367- constituirea unui grup infracţional organizat.

În legătură cu abuzul în serviciu, procurorii susţin că modificarea art. 297 din Codul penal încalcă dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea 365 din 15 septembrie 2004.

În opinia Parchetului, reglementarea propusă este de natură să conducă la excluderea din sfera răspunderii penale a unor fapte ilicite care presupun exercitarea de către funcţionarii publici a îndatoririlor de serviciu în mod necinstit şi incorect, afectând prin aceasta drepturile şi interesele cetăţenilor şi ale persoanelor juridice.

"Modificarea textului restrânge nepermis de mult domeniul de aplicare a răspunderii penale a funcţionarului public, prin cerinţa ca obţinerea folosului material necuvenit să fie pentru 'sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv'. Limitarea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soţ, părinţi, fraţi şi afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane. Concret, funcţionarul public este apărat de răspunderea penală dacă prin neîndeplinirea sau îndeplinirea prin încălcarea atribuţiilor reglementate în mod expres de lege, ordonanţe de urgenţe sau ordonanţe de guvern, asigură un folosul material necuvenit pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri), concubini, prieteni sau persoane cu care au stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate. Modificările propuse, care elimină pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, creează premisele ca funcţionarul care a săvârşit o faptă de abuz în serviciu să-şi poată desfăşura în continuare activitatea în funcţia publică, chiar dacă şi-a exercitat în mod necinstit şi incorect atribuţiile de serviciu ce-i reveneau. Prin aceasta, legea capătă un caracter aleatoriu şi nu raţional, coerent", declară Parchetul General.

Un alt articol vizat este cel referitor la grupul infracţional organizat. Parchetul General susţine că prin modificarea cuprinsă în alin. 6 din art. 367, adusă elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţional organizat, se produce o dezincriminare parţială a asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni în lipsa scopului urmărit şi în lipsa unor infracţiuni grave.

În privinţa art. 291 - traficul de influenţă, Parchetul General consideră că modificarea operată în alin.1, prin introducerea condiţiei ca promisiunea să fie urmată de intervenţia la funcţionarul public, contravine obligaţiilor asumate prin ratificarea Convenţiei penale privind corupţia a Consiliului Europei referitoare la incriminarea traficului de influenţă.

"Potrivit art. 12 din Convenţie, statele trebuie să adopte măsuri legislative pentru a prevedea ca infracţiune fapte precum cele descrise în art. 291, 'indiferent dacă influenţa este sau nu este exercitată ori dacă influenţa presupusă produce sau nu produce rezultatul dorit'. În consecinţă, prin introducerea condiţiei ca promisiunea să fie urmată de intervenţia la funcţionarul public, dispoziţiile art. 291 alin. (1) C. pen., în forma modificată, contravin părţii finale a art. 12 din Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, iar legiuitorul încalcă obligaţia de a transpune acest articol în dreptul intern", spune Parchetul.

De asemenea, prin modificarea dispoziţiilor art. 291 alin. (1) C.pen., în sensul referirii la foloase "materiale", norma de incriminare a traficului de influenţă contravine art. 12 din Convenţie, care priveşte foloasele necuvenite, iar nu numai foloasele materiale necuvenite. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)