Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 25 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului de procedură penală, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR privind modificarea şi completarea Legii 135/2010 referitoare la Codul de procedură penală, precum şi în cazul legii de organizare judiciară.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament preşedintelui, în vederea promulgării, la 22 iunie.

"Legea menţionată contravine normelor şi principiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 24, art. 61, art. 64, art. 75, art. 124 alin. (2) şi (3), art. 126 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizarea lui Iohannis.

Conform sesizării, legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

"Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, iar forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală", spune Iohannis.

Conform sesizării, în legea criticată se introduce un nou alineat care prevede că "orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători sau procurori se face aleatoriu". "Textul (...) restrânge una dintre garanţiile importante ale procesului numai la faza de judecată şi numai în ceea ce-l priveşte pe judecător. Or, garanţia trebuie să guverneze şi urmărirea penală", se arată în sesizare. Totodată, legiuitorul ar fi trebuit să precizeze care este sistemul aleatoriu de repartizare a cauzelor, întrucât pentru parchete nu există un sistem informatic având acest scop, spune Iohannis.

Potrivit şefului statului, în legea criticată se prevede că "organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore, şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică". "Norma este neclară şi impredictibilă, întrucât (...) nu este indicat momentul de la care aceste termene încep să curgă", atrage atenţia şeful statului.

Totodată, preşedintele spune că legea criticată prevede că "acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", fiind înlocuită sintagma "presupunere rezonabilă" cu "indicii temeinice". "Legiuitorul operează cu termeni pe care nu îi defineşte", consideră Iohannis.

Potrivit preşedintelui, legiuitorul atribuie unor organe non-judiciare competenţa de a aprecia asupra existenţei unor "probe" sau temeinicia unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, competenţă ce poate aparţine exclusiv organelor judiciare.

În sesizare se face referire şi la drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal. "Modul în care este concepută exercitarea dreptului (...) de către persoana vătămată este unul lacunar, lipsit de claritate şi precizie", se menţionează în sesizare.

Iohannis mai spune că în legea criticată se prevede că inculpatul are "dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi". "Toată activitatea de urmărire penală (...) se va efectua în prezenţa inculpatului. Sunt contrazise astfel toate principiile elementare ale unei investigaţii penale prealabile judecăţii", este de părere şeful statului.

Totodată, în sesizare se spune că "ascultarea persoanei vătămate/părţii vătămate/martorilor în acuzare (...) se poate transforma într-o veritabilă confruntare cu suspectul/inculpatul".

Conform sesizării, în legea criticată se mai prevede: "Pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, mijloacele de probă (...) trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora". "Nu este prevăzut suficient de clar ce activităţi ar trebui să desfăşoare organele judiciare pentru verificarea legalităţii obţinerii mijlocului de probă", arată Iohannis.

În sesizare se face referire şi la faptul că "în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială". "Prin adoptarea criteriului absolut 'dincolo de orice îndoială' se extinde standardul de evaluare a probelor administrate de la o 'îndoială raţională' permisă de actuala reglementare ('dincolo de orice îndoială rezonabilă') la o îndoială neraţională", precizează Iohannis.

Şeful statului afirmă că în legea criticată se prevede că "înregistrările (...), efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii". "Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părţi şi subiecţi procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de persoane, altele decât cele expres şi limitativ prevăzute de lege", se arată în sesizare.

În document se mai susţine că se stabileşte obligativitatea de a comunica şi de a permite tuturor persoanelor care au fost înregistrate incidental, chiar dacă nu au calitate procesuală, să aibă acces la înregistrări, această măsură fiind de natură a încălca în mod direct principiul confidenţialităţii urmăririi penale.

Conform sesizării, în legea criticată se mai arată că: "Dacă din datele şi informaţiile obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică rezultă probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la alin. (2), datele şi informaţiile se înaintează procurorului, care poate proceda potrivit art. 140 şi 141, care se aplică în mod corespunzător". "Norma încalcă principiul constituţional al activităţii legii, în condiţiile în care prevede că interceptările obţinute în baza unor mandate de siguranţă naţională şi administrate deja ca probe în dosarele în curs nu mai pot fi utilizate ca urmare a intrării în vigoare a legii noi", se explică în sesizare.

Şeful statului mai remarcă faptul că în legea criticată "se constată o contradicţie a conţinutului modificărilor legislative în materia percheziţiei".

De asemenea, sunt subliniate în sesizare "contradicţiile" cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totală a acestei măsuri preventive.

În sesizare se mai arată că în legea criticată sunt "utilizate expresii ce creează confuzii între instituţii fundamentale ale dreptului procesual penal, cum sunt începerea urmăririi penale şi, respectiv, punerea în mişcare a acţiunii penale ori exercitarea acţiunii penale".

Totodată, Iohannis face referire la faptul că în legea criticată se prevede că "instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea". "Prin această dispoziţie se încalcă principiul (...) care consacră independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii, precum şi dispoziţiile Legii fundamentale (...) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat", se menţionează în sesizare. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)