Măsurile organizatorice luate în perioada 2013-2018 au constat în principal în reorganizarea şi eficientizarea activităţii DNA, una dintre ele fiind majorarea schemei de personal cu 50 de procurori, potrivit raportului privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi.

"Aceste măsuri au presupus redistribuirea de posturi vacante la structurile mai încărcate în funcţie de volumul de muncă şi gradul de încărcare al procurorilor cu dosare. În acest fel s-a reuşit suplimentarea numărului de procurori şi poliţişti la structurile cu cea mai mare încărcătură de dosare pe procurori", se arată în raportul publicat luni pe site-ul DNA.

Conform aceleiaşi surse, în perioada exercitării mandatului de procuror-şef de către Laura Codruţa Kovesi, schema de personal a fost majorată cu 50 de posturi de procurori, 90 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 10 posturi de specialişti, 25 de posturi de specialist antifraudă şi 10 posturi de grefieri. Cele 50 de posturi de procurori obţinute în plus au fost repartizate structurilor teritoriale şi secţiilor din cadrul structurii centrale, ceea ce a dus la o echilibrare a volumului de muncă, la creşterea eficienţei şi a operativităţii.

"Evaluările anuale efectuate au relevat faptul că s-a impus o suplimentare a schemelor de personal din cauza creşterii constante a volumului de activitate al direcţiei în ultimii 4 ani. Mai mult, declararea neconstituţională a unor dispoziţii din Codul de procedură penală a determinat creşterea volumului de activitate atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza judecăţii. Aceste măsuri privind schema de personal au avut în vedere eficientizarea activităţii şi organizarea structurilor interne raportat la priorităţile stabilite în activitate", se precizează în document.

Principalele măsuri de natură funcţională au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual, în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare şi persoanele responsabile, iar ulterior au fost monitorizate permanent implementarea acestor măsuri şi modul în care s-au respectat obiectivele fixate.

În raport se mai arată că măsurile privind creşterea calităţii în activitatea de urmărire penală au vizat verificările de legalitate prevăzute de lege şi diseminarea unor note de studiu sau soluţii de practică judiciară, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor noilor coduri.

"Ca urmare a creşterii consistente a numărului de rechizitorii, dar şi a intrării în vigoare a noilor coduri şi a pronunţării unor decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil. (...) A fost reorganizat modul de desemnare şi planificare al procurorilor (...) în vederea participării la şedinţele de judecată şi s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcţie de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora şi respectarea principiului continuităţii în cauzele deduse judecăţii", se mai menţionează în document. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)