Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, că a realizat o evaluare a impactului pe care modificările aduse Codului penal îl vor avea asupra investigaţiilor penale, în situaţia în care vor intra în vigoare, printre consecinţele identificate numărându-se şi dezincriminarea unor categorii largi de fapte.

"După modelul adoptării modificărilor la Codul de procedură penală, şi modificările aduse Codului penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale", se arată într-un comunicat al DNA transmis AGERPRES.

Conform aceleiaşi surse, intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina, pe lângă dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală şi care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege, reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, ceea ce ar avea ca efect prescrierea unor fapte.

Alte consecinţe identificate de procurorii anticorupţie ar fi condiţiile suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracţiunilor şi pentru ca anumite instituţii impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obţinute prin infracţiuni, dar şi majorarea nejustificată a standardului de probă, ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite.

"La infracţiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de 1 an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte. (...) Se încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, în sensul în care persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică pot suferi consecinţe diferite în funcţie de momentul la care este formulat denunţul, deşi, din perspectiva pericolului social şi al atitudinii de regret a faptei, nu există nicio distincţie care să justifice această diferenţă de tratament", precizează DNA.

Procurorii mai apreciază că, în cazul traficului de influenţă, condiţia suplimentare ca fapta să fie săvârşită strict în scopul obţinerii unui folos material şi cerinţa ca promisiunea să fie urmată de intervenţie restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracţiunii.

"Abuzul în serviciu prevăzut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obţinere de folos pentru sine sau pentru altul, prevăzut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie), este abrogat. (...) Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecinţa reducerii termenului de a prescripţie, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi traşi la răspundere penală", susţin procurorii.

Ei consideră, totodată, că, deşi aria confiscării extinse aparent se lărgeşte şi va cuprinde toate infracţiunile cu pedepse mai mari de patru ani, se introduc condiţii suplimentare care îngreunează aplicarea acestei măsuri.

"Se restrânge sfera funcţionarului public, fiind eliminată o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public (notari, experţi judiciari etc.). (...) Se restrânge în mod nejustificat sfera informaţiilor nedestinate publicităţii, ceea ce va influenţa conţinutul tuturor infracţiunilor care conţin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege", se menţionează în comunicat.

Alte modificări criticate sunt cele privind infracţiunea de favorizarea făptuitorului, care îngreunează pedepsirea corupţiei în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluţiilor procurorului sau judecătorului şi traficarea influenţei în acest scop, fiind create imunităţi discreţionare în faţa legii.

"Se dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă şi se obstrucţionează înfăptuirea justiţiei. (...) Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracţiuni să încurajeze infracţionalitatea multiplă, concursul, recidiva. (...) Infracţiunile de corupţie şi cele asimilate, precum şi infracţiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera acelora pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, devine circumstanţă atenuantă", mai susţin procurorii.

În opinia acestora, obligaţiile impuse la stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere capătă un caracter facultativ, ceea ce slăbeşte forţa coercitivă a acestui tip de pedeapsă, o face mai puţin eficientă şi descurajantă, iar liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai uşor.

DNA anunţă că evaluarea realizată a fost transmisă în cursul zilei de vineri către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)