Deciziile curţilor constituţionale sunt obligatorii şi trebuie să fie implementate, iar aceste instituţii au responsabilitatea de a adopta hotărâri în conformitate cu Constituţia şi principiile sale, se arată în scrisoarea transmisă de preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Gianni Buquicchio, preşedintelui Curţii Constituţionale a României (CCR), Valer Dorneanu.

"Aş dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic, guvernat de statul de drept, criticarea deciziilor Curţii Constituţionale este permisă. Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, dar deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină în criticile lor. Criticile nerespectuoase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile. Deciziile curţilor constituţionale sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie implementate. Această poziţie importantă a Curţilor Constituţionale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curţilor de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituţia şi cu principiile sale", se menţionează în scrisoarea postată vineri pe site-ul CCR.

Gianni Buquicchio precizează, totodată, că o opinie preliminară a Comisiei de la Veneţia, care "se va referi cu siguranţă" la deciziile adoptate de CCR, va fi prezentată în cursul acestei luni.

"Prin scrisoarea din 20 iunie 2018, m-aţi informat, de asemenea, despre o discuţie dintre domnul judecător Lăzăroiu şi consilierul prezidenţial al preşedintelui României pe marginea mandatului judecătorului Lăzăroiu. Am înţeles că respectivul consilier prezidenţial şi-a dat demisia din această poziţie, între timp", se arată în scrisoare.

CCR a anunţat, la începutul lunii iunie, că a sesizat secretarul general al Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia şi preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea instituţiei.

"Plenul Curţii Constituţionale a României (...) a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea secretarului general al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale numărul 538 din data de 30 mai, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului", arăta CCR.

Plenul Curţii Constituţionale a considerat că "aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale".

Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, pe 3 mai, un punct de vedere Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei legi adoptate de Parlament vizând Statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 26 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneţia cu privire la aceleaşi legi.

"Cele două solicitări vizează acte normative care nu au intrat în vigoare şi cuprind modificări cu un impact major asupra funcţionării sistemului judiciar şi independenţei Justiţiei din România", menţiona Administraţia Prezidenţială.

În scrisoarea transmisă preşedintelui Comisiei de la Veneţia, şeful statului a arătat că versiunile finale ale celor trei legi ale Justiţiei nu sunt "compatibile nici cu cadrul constituţional din România, nici cu standardele europene privind independenţa Justiţiei". AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)