Curtea Constituţionale a României discută miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale numărul 1/2011, a Legii pentru modificarea articolului 16 din Legea educaţiei naţionale numărul 1/2011 şi a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a primit cele trei legi spre promulgare pe 19 mai.

"Considerăm că atât prin modul în care au fost adoptate, cât şi prin conţinutul normativ, cele trei legi contravin normelor şi principiilor constituţionale", arată preşedintele în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Potrivit lui Iohannis, cele trei acte normative contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie. El adaugă că acestea modifică şi/sau completează Legea nr. 1/2011, ca act normativ de bază, între acestea existând o conexiune, atât de conţinut, cât şi sub aspectul procedurii parlamentare de adoptare.

Conform şefului statului, toate aceste trei legi deduse controlului de constituţionalitate vizează prevederi care au acelaşi obiect, modificarea şi/sau completarea Legii nr. 1/2011, şi au fost adoptate de Parlament după o procedură care nu asigură sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea actelor normative.

În opinia sa, dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 încalcă prevederile art. 1 alin. (5), precum şi pe cele ale art. 16 din Constituţie.

Iohannis indică faptul că acest act normativ modifică unele dintre condiţiile pe care cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă trebuie să le îndeplinească pentru a fi repartizate de inspectoratul şcolar, dacă postul didactic/catedra este vacant/vacantă.

Şeful statului susţine că prevederile din noua lege continuă să perpetueze o modalitate "paralelă" de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional predictibil şi funcţional, aspect ce este de natură să conducă la denaturarea regimului juridic al instituţiei titularizării, astfel cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 1/2011 şi, prin aceasta, să genereze discriminări în interiorul sistemului.

El mai arată că, potrivit reglementării introduse în legea transmisă la promulgare şi dedusă controlului de constituţionalitate, cadrele didactice urmează să ocupe posturile vacante prin repartizarea realizată de inspectoratul şcolar în şedinţă publică, fără a mai fi menţionate nici durata pentru care este realizată această repartizare, cu privire la categoria din care va face parte cadrul didactic respectiv ulterior repartizării - personal didactic angajat cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată - şi nici eventuala titularizare a respectivului cadru didactic pe post.

Şeful statului semnalează şi lipsa de unitate legislativă.

"Dispoziţiile referitoare la ocuparea posturilor vacante prin repartizarea realizată de inspectoratul şcolar sunt şi în contradicţie cu prevederile art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora: 'Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1)'. Totodată, din analiza comparativă a alin. (2) şi alin. (21), ale art. 2541, constatăm că, dacă alin. (21) introdus prin legea dedusă controlului de constituţionalitate prevede detaşarea pe o perioadă de 4 ani într-un interval de 10 ani, în forma legii aflate în vigoare alin. (2) al art. 2541 prevede că detaşarea se face pe o perioadă de cel puţin 5 ani şcolari consecutivi. Aşadar, prin noul text introdus la art. unic pct. 3 din legea criticată se instituie o nouă condiţie, contradictorie faţă de cea aflată în legea în vigoare. Astfel de dispoziţii contrare creează neclarităţi şi dificultăţi în aplicare, fiind contrare exigenţelor de calitate a legii, stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituţia României", afirmă Iohannis.

El susţine faptul că legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Klaus Iohannis menţionează că prin această lege se creează o dublă reglementare a condiţiilor necesare înfiinţării unor grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale atât prin raportare la cadrul general, respectiv la art. 19 alin. (3), care reglementează cerinţele minime pentru organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar în funcţie de necesităţile locale la cererea părinţilor sau tutorilor legali, cât şi prin raportare la art. 45, care se referă la organizarea învăţământului pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Preşedintele arată că în ceea ce priveşte obţinerea avizului ministrului Educaţiei Naţionale pentru organizarea unităţilor prevederile sunt neclare şi de natură să genereze un regim juridic diferenţiat între instituţii de acelaşi tip. Astfel, indică Iohannis, se introduce un criteriu suplimentar pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate la solicitarea părinţilor/tutorilor legali - obţinerea avizului ministrului Educaţiei.

Şeful statului subliniază că prevederea conform căreia pentru unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii drepturile şi obligaţiile, inclusiv cele referitoare la autorizaţiile de funcţionare provizorie/acreditare, se transferă către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată este neclară şi insuficientă, de natură să creeze impredictibilitate şi, pe cale de consecinţă, contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, putând genera abuzuri în aplicarea normei în ceea ce priveşte autorizaţiile de funcţionare provizorii/acreditare care urmează a fi transferate către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată, cu repercusiuni asupra calităţii procesului educaţional.

El semnalează că obiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, în varianta iniţiatorului, se limita doar la modificarea şi completarea art. 99 din Legea nr. 1/2011, însă în forma adoptată de Parlament şi transmisă la promulgare vizează, prin art. II, şi modificări asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei referitoare la transferul obligaţiilor, drepturilor şi autorizaţiilor de funcţionare provizorie/acreditare către unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii.

Iohannis susţine şi că legea pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

El menţionează că modificarea adusă art. 16 alin. (1) nu este corelată cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 care au următorul conţinut: "Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior".

Şeful statului indică faptul că un alt aspect care afectează cerinţele privind calitatea legii îl reprezintă lipsa de consecvenţă în utilizarea de către legiuitor a unor termeni atunci când defineşte etapele educaţionale obligatorii, folosind atât termenul "ani", cât şi cel de "grupe" în cazul educaţiei preşcolare.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să constate că cele trei legi sunt neconstituţionale. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)