Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a declarat, vineri, la Alba Iulia, că, în cazul în care se va constata că nu a existat o semnătură a unei persoane care să reprezinte instituţia pe protocolul încheiat în 2009 între instanţa supremă, Parchetul General şi SRI, atunci se pune problema nulităţii acestuia, nulitate care are efecte retroactive.

"Aceste protocoale au fost desecretizate. Deci, eu nu cunosc care a fost iniţial raţiunea pentru care au fost încheiate. Nu o cunosc, de altfel, nici preşedinţii în funcţie de la acea vreme ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dar, ele, în prezent, fiind desecretizate, toată lumea le poate vedea şi poate invoca în cursul procedurilor judiciare incidenţa sau nu a acestor protocoale asupra actului de justiţie, lucru care se şi întâmplă. Efectele protocoalelor au fost invocate în proceduri disciplinare, în proceduri penale. Am înţeles că există şi sesizări în ceea ce priveşte chiar nulitatea acestor protocoale", a afirmat Cristina Tarcea.

Aceasta a adăugat că, în ceea ce priveşte ICCJ, s-a apreciat că, atâta timp cât sunt deja proceduri judiciare iniţiate şi care pun în discuţie tot felul de chestiuni legate de acest protocol, funcţionează obligaţia de reţinere. "Nu ne putem pronunţa asupra unor aspecte asupra cărora va trebui cu certitudine să ne pronunţăm atunci când soluţionăm dosarele legate de aceste protocoale", a spus Tarcea.

Preşedintele ICCJ a apreciat că "problemele sunt mult mai complicate".

"Pentru că (...) există o sesizare prin care să se clarifice problema semnăturii acestui protocol. Dacă, ştiu eu, se va constata că susţinerile sunt reale şi că nu a existat o semnătură de către o persoană care să reprezinte Înalta Curte pe acel protocol, se pune problema nulităţii. Nulitatea are efecte retroactive, adică discuţiile sunt multe şi, până când nu se vor clarifica toate aceste lucruri, nu putem adopta o poziţie de principiu", a conchis Cristina Tarcea.

Săptămâna trecută, preşedintele ÎCCJ a trimis o sesizare Parchetului General, pentru a se verifica dacă au fost săvârşite infracţiuni de fals la încheierea protocolului de cooperare ÎCCJ-PG-SRI, cu referire la semnătura lui Nicolae Popa, fostul preşedinte al instanţei supreme.

Cristina Tarcea declară în sesizare că, la data de 14 iunie 2018, a fost finalizată procedura de declasificare a protocolului de cooperare între Serviciul Român de Informaţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ÎCCJ pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale.

"După publicarea formei declasificate a documentului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la acea dată a susţinut public că, deşi semnătura de pe înscris este a dumnealui, nu a semnat un astfel de înscris şi nici nu a negociat protocolul în discuţie. La data de 19 iunie 2018, am avut o întâlnire la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu Nicolae Popa, fostul preşedinte al Instanţei supreme. În cadrul discuţiilor purtate, domnul profesor mi-a relatat că semnătura de pe document îi aparţine, nu o contestă, dar că nu l-a semnat, pentru că, începând cu data de 1 septembrie 2009 nu şi-a mai exercitat prerogativele de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, mi-a relatat că nu cunoaşte condiţiile în care a fost discutat sau negociat protocolul şi că nici nu a desemnat o persoană anume din cadrul Instanţei supreme pentru a purta astfel de discuţii sau negocieri. Având în vedere faptul că împrejurările relatate conduc spre ideea că protocolul de cooperare s-ar fi încheiat în condiţiile săvârşirii unor infracţiuni de fals, în temeiul dispoziţiilor art. 291 din Codul de procedură penală, vă transmit prezenta sesizare urmând ca, în urma verificărilor pe care le veţi efectua, să stabiliţi dacă există indicii că în cauză au fost săvârşite infracţiuni şi să apreciaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a vă sesiza din oficiu, conform art.292 din Codul de procedură penală", se arată în sesizare.

Cristina Tarcea a mai menţionat faptul că în arhivele instanţei supreme nu au fost identificate documente care să clarifice aspectele legate de circumstanţele încheierii protocolului şi nici alte documente care să ateste tipul de acţiuni ce s-ar fi desfăşurat înainte şi după încheierea protocolului.

Preşedintele ICCJ participă vineri, la Alba Iulia, la conferinţa "Independenţa şi imparţialitatea justiţiei în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", organizată de Curtea de Apel Alba Iulia şi Baroul Alba, în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Uniunea Avocaţilor Europeni şi Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia. AGERPRES/ (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)