Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că modificările aduse articolului 139 din Codul de procedură penală conduc la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate legal, fiind încălcate astfel ordinea de drept şi interesele generale ale societăţii.

Aceasta este una dintre prevederile criticate de DNA, după ce procurorii anticorupţie au realizat o evaluare a impactului pe care modificările aduse Codului de procedură penală în Parlament urmează să le aibă asupra investigaţiilor penale, în cazul în care acestea vor intra în vigoare.

* Unul dintre exemplele date a fost modificarea adusă articolului 139 Cod procedură penală, care, în opinia anchetatorilor, conduce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor, şi a articolului 139, alineatul (3), care stabileşte că "înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii", eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.

"Prin această modalitate se elimină un mijloc de probă important, fiind încălcat articolul 131 alineatul (1) din Constituţie privind ordinea de drept şi interesele generale ale societăţii. Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părţi şi subiecţi procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de alte persoane decât cele expres şi limitativ prevăzute de lege. Spre exemplu, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primeşte mita, acea filmare nu va putea fi folosită ca probă pentru că filmarea nu este realizată de una din părţile din dosar", arată DNA.

* Cu privire la modificarea articolului 168 Cpp, anchetatorii precizează că aceasta va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără niciun argument obiectiv, neputându-se justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător.

Procurorii susţin că prin modificarea articolului 168 alineatul 15 indice 1 se elimină posibilitatea folosirii datelor care se obţin în urma unei percheziţii informatice în alte cauze care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia, nefiind clar dacă solicitarea unui nou mandat de percheziţie informatică se face în acelaşi dosar sau trebuie întocmit un alt dosar pentru fapta nouă descoperită.

* Anchetatorii fac referire şi la modificarea articolului 249, care ar limita luarea măsurilor asigurătorii în vederea confiscării speciale doar cu privire la bunurile obţinute din activităţi infracţionale, iar în situaţia în care aceste bunuri nu se mai găsesc, nu mai este prevăzută posibilitatea de a sechestra alte bunuri de aceeaşi valoare.

"Prin această modificare se încalcă prevederile constituţionale referitoare la respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte, având în vedere că pune organele judiciare în imposibilitatea aplicării efective a confiscării prin echivalent. Astfel, dacă un funcţionar transferă în străinătate sumele de bani primite, organele de urmărire penală nu ar mai putea sechestra în vederea confiscării alte bunuri deţinute de acesta pe teritoriul României", precizează DNA.

* Despre articolul 249 Cpp, DNA susţine că el condiţionează luarea de măsuri asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune de efectuarea unei expertize evaluatorii sau stabilirii valorii bunurilor în baza grilelor utilizate de Camera Notarilor Publici.

Potrivit procurorilor anticorupţie, dispoziţiile încalcă prevederile constituţionale referitoare la înfăptuirea justiţiei şi separarea puterilor, impunând obligativitatea folosirii unui anumit mijloc de probă, respectiv a expertizei, pentru stabilirea valorii bunurilor asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii.

* În ceea ce priveşte modificarea articolului 125, magistraţii spun că restrânge nejustificat posibilitatea acordării statutului de martor ameninţat, fiind necesar să existe "probe sau indicii", faţă de modalitatea existentă acum care prevede "suspiciune rezonabilă".

În concluzie, DNA spune că anumite modificări făcute la Codul de procedură penală vor aduce neclarităţi care pot da naştere la interpretări în favoarea inculpatului şi vor îngreuna anchetele penale. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)