Comisia "Legislaţie şi cooperare interinstituţională" din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului.

Potrivit minutei Comisiei numărul 1 "Legislaţie şi cooperare interinstituţională" a CSM, Comisia a analizat proiectul de lege privind Codul de procedură penală, precum şi observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete şi a propus, printre altele, modificarea articolului 3 alineatul (3), în principal, respectiv eliminarea camerei preliminare, pe motiv că la momentul adoptării noului Cod de procedură penală, introducerea instituţiei a avut ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată, respectiv, s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond. apreciindu-se că în acest mod sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus la condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea duratei excesive a procesului penal.

"La momentul adoptării noului Cod de procedură penală, prin Legea 135/2010, camera preliminară avea, însă, o altă configuraţie, ce răspundea dezideratelor mai sus expuse. Astfel, procedura în camera preliminară era una scrisă, iar judecătorul se pronunţa în camera de consiliu, fără participarea inculpatului şi a procurorului. Ulterior, ca urmare a mai multor decizii prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor texte sau soluţii legislative vizând instituţia camerei preliminare, au fost operate modificări legislative ce au condus la o reconfigurare a acestei instituţii", explică CSM.

Astfel, precizează sursa citată, procedura în camera preliminară a devenit una destul de laborioasă, într-o primă etapă presupunând comunicarea către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului şi, după caz, a traducerii autorizate a acestuia şi aducerea la cunoştinţă inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-şi angaja un apărător şi a termenului în care pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (care nu poate fi mai scurt de 20 de zile).

"Concluzionând, se constată că, în actuala configuraţie, faza camerei preliminare nu mai răspunde scopului pentru care a fost gândită, acela al asigurării premiselor pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond", arată Comisia.

O altă propunere vizează reglementarea comunicării publice din cursul urmăririi penale sau a judecăţii.

"Au fost însuşite propunerile formulate cu privire la articolul 4, cu precizarea că este necesară reformularea alineatul (4), astfel: '(4) In cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză'", propune CSM.

De asemenea, Comisia a propus ca introducerea părţii responsabile civilmente să poată avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, până la emiterea rechizitoriului.

"Propunerea este menită să stabilească repere clare în ceea ce priveşte momentul până la care poate fi introdusă partea responsabilă civilmente în procesul penal, sintagma propusă - 'până la începerea procedurii camerei preliminare' putând da naştere unor discuţii în practică, legate de determinarea precisă a acestui moment", precizează CSM.

Magistraţii doresc şi specificarea clară în Cod a faptului că o hotărâre nu se poate întemeia în mod exclusiv pe declaraţia unui singur inculpat şi pe declaraţia unui singur martor care este exonerat de răspundere pentru faptele denunţate.

"Referitor la articolul 103, s-au decis următoarele: S-a propus reformularea alin. (3), astfel: '(3) Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia în mod exclusiv pe declaraţia unui singur inculpat din acea cauză şi pe declaraţia unui singur martor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţia unei singure persoane care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date in faţa organelor judiciare. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare ia aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului", propune Consiliul.

Comisia a formulat totodată şi propuneri de modificare şi completare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, pentru punerea în acord cu propunerile de eliminare a instituţiei camerei preliminare, cu menţiunea că s-a ţinut seama de modificările adoptate de Parlament în ceea ce priveşte Legea 304/2004.

Astfel, Comisia a propus modificarea articolul 31 alineatul (1), literele b), d) şi f), respectiv pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători; pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva încheierilor pronunţate în cauzele prevăzute la articolul 31 indice 1, completul de judecată este format din 2 judecători; pentru contestaţiile prevăzute în art. 250 indice 1 alineatul (1) şi articolul 250 indice 2 alineatul (3) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.

De asemenea, s-a dorit modificarea articolului 31 indice 1 pentru a avea următorul cuprins: "în cauzele privind confirmarea renunţării la urmărire penală şi a redeschiderii urmăririi penale, plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării sau renunţării la urmărire penală, completul de judecată este format dintr-un judecător". AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)