Curtea Constituţională a României discută în 18 iulie sesizarea Instanţei supreme în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, au precizat miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis marţi să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr. 7 din 19 iunie, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară", se preciza într-un comunicat de presă transmis de ÎCCJ.

Instanţa supremă susţine că noile reglementări transformă recursul dintr-o cale extraordinară de atac "într-o veritabilă cale ordinară de atac".

"În concepţia Codului de procedură penală, recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac, exercitabilă împotriva hotărârilor penale definitive, pentru motive 'substanţiale şi imperioase' care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat, în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. În contradicţie cu natura recursului în casaţie, de cale extraordinară de atac, completarea dispoziţiilor art. 438 C. proc. pen., prin introducerea alineatelor (l1) şi (l2), transformă recursul în casaţie într-o veritabilă cale ordinară de atac, prin intermediul căreia se repun în discuţie hotărârile penale definitive pronunţate de instanţele de apel. Reconfigurarea cadrului legal al recursului în casaţie, în special prin introducerea în sfera cazurilor de recurs în casaţie a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 partea finală C. proc. pen. ('când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată"), a dispoziţiilor art. 438 alin. (1') pct. 3 C. proc. pen. ('când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii de natură să influenţeze soluţia procesului") şi a dispoziţiilor art. 438 alin. (I1) pct. 4 C. proc. pen. ('când s-a comis o eroare gravă de fapt"), precum şi prin introducerea dispoziţiilor art. 438 alin. (I2) C. proc. pen., transformă recursul în casaţie într-un 'apel deghizat', în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului", se precizează în sesizare.

Judecătorii Înaltei Curţi sunt de părere că transformarea recursului în casaţie într-o cale ordinară de atac pune în discuţie întreaga structură a căilor de atac reglementate în Codul de procedură penală, exclude coerenţa sistemului căilor de atac şi anihilează distincţia între căile ordinare de atac şi căile extraordinare de atac în materie penală.

Magistraţii mai notează şi că modificările aduse articolului care se referă la "comunicările publice" şi "furnizarea de alte informaţii" încalcă exigenţele privind claritatea legii.

"În cuprinsul art. 4 alin. (3) C. proc. pen., introdus prin art. I pct. 4, legiuitorul include, după referirea la 'comunicările publice' şi 'declaraţiile publice', 'furnizarea de alte informaţii', fără a rezulta, cu claritate, dacă dispoziţiile art. 4 alin. (3) C. proc. pen. sunt incidente numai în cazul furnizării de informaţii către public sau sunt incidente inclusiv în cazul furnizării de informaţii privind faptele şi persoanele la care se referă procedurile judiciare între autorităţile publice, în cadrul procedurilor judiciare. Omisiunea legiuitorului de a stabili, în mod clar şi precis, sfera de incidenţă a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) C. proc. pen. încalcă exigenţele privind calitatea legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie", se arată în documentul trimis Curţii Constituţionale.

Potrivit sursei citate, modificările aduse articolului care reglementează efectuarea expertizelor omite să specifice clar care sunt condiţiile recunoaşterii şi condiţiile în care organele judiciare pot numi un expert 'recunoscut', dar neautorizat.

"Modificările legislative operate în cuprinsul dispoziţiilor art. 172 alin. (4) C. proc. pen., prin art. I pct. 104 şi în cuprinsul art. 178 alin. (5) C. proc. pen., prin art. I pct. 112, prin diversitatea terminologiei utilizate, generează incoerenţe incompatibile cu exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în reglementarea expertizei. Astfel, prin dispoziţiile art. 172 alin. (4) C. proc. pen., în forma modificată, legiuitorul prevede că expertiza se efectuează de către 'experţi autorizaţi sau recunoscuţi' din ţară sau din străinătate. Referirea la experţii 'recunoscuţi' din cuprinsul art. 172 alin. (4) C. proc. pen. constituie unica referire la această categorie de experţi în întreaga economie a reglementării, neputându-se stabili, cu claritate, care sunt condiţiile recunoaşterii şi condiţiile în care organele judiciare pot numi un expert 'recunoscut', dar neautorizat", indică Instanţa supremă.

Judecătorii precizează că noţiunea de "expert independent autorizat" este rezervată, în cadrul noilor reglementări în materia expertizei, numai expertului numit la solicitarea părţilor sau a subiecţilor procesuali principali, deşi, cu excepţia expertizelor efectuate în cadrul instituţiilor medico-legale, al institutelor sau al laboratoarelor de specialitate, experţii autorizaţi, numiţi de organele judiciare, trebuie să fie independenţi.

"Dispoziţiile art. 178 alin. (5) C. proc. pen., în forma modificată, fac referire la alegerea unui 'expert parte', noţiune care nu este utilizată în reglementarea de ansamblu a expertizei, neputându-se stabili, cu claritate, statutul acestui expert, în condiţiile în care referirile la expertul recomandat de părţi şi de subiecţii procesuali principali sunt menţinute în cuprinsul reglementării în materia expertizei", menţionează ÎCCJ.  AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cochinescu Verman, Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)