Curtea Constituţională a României a respins marţi ca neîntemeiate sesizările PNL şi ÎCCJ asupra modificării Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, marţi, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de un număr de 97 de deputaţi, şi obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului I punctul 151 (cu referire la articolul 96 alineatul (3) şi (4)) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite.

Cele două obiecţii au fost conexate de Curtea Constituţională.

În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

PNL a depus pe 24 mai, la CCR, sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Documentul a fost semnat de deputaţii PNL şi USR.

"În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD - ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăsea într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale", se arăta în sesizarea PNL.

Liberalii menţionau că articolul 3 alineatul (12) din Legea 303/2004 - "procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate" - excede deciziei CCR, iar dispoziţiile sale nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Potrivit PNL, completarea articolului nu reprezintă o corelare legislativă şi nici nu se regăseşte într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale.

Tot pe 24 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la modificările aduse legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Instanţa supremă preciza în documentul transmis CCR că s-a decis sesizarea Curţii cu privire la neconstituţionalitatea articolului I punctul 151 cu referire la articolul 96 alineatul 3 şi 4 din Legea 303/2004 în raport cu articolul 147 alineatul 2 din Constituţie, precum şi în raport cu articolul 1 alineatul 5 în componenta sa referitoare la calitatea legii.

ÎCCJ arăta că în cuprinsul dispoziţiilor articolului 96 alineatul (3) litera a), în forma modificată, legiuitorul se referă la "încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual" şi la "încălcarea gravă a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime", iar în cuprinsul dispoziţiilor articolului 96 alineatul (3) litera b), în forma modificată, se face referire la o hotărâre judecătorească definitivă "în mod evident contrară legii" şi la afectarea gravă a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime, formulări care prezintă un caracter general şi imprecis, care nu permit identificarea clară a ipotezelor în care există eroarea judiciară. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)