Procurorul Felix Bănilă spune că are încredere în capacitatea şefului statului Klaus Iohannis de a lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte numirea sa la şefia DIICOT.

Declaraţia acestuia vine în contextul scrisorii transmise de reprezentanţi ai DIICOT preşedintelui Klaus Iohannis, în care se solicită respingerea numirii lui în funcţia de procuror-şef al Direcţiei.

"Nu pot să comentez nimic în legătură cu acest demers şi nu pot să fac niciun fel de speculaţie, pentru că (...), în primul rând, nu este deontologic şi în al doilea rând procedura. Eu aştept decizia domnului preşedinte (Klaus Iohannis - n.r.) şi eu am încredere în capacitatea domnului preşedinte de a discerne şi de a lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Ştiţi foarte bine - este rolul dumnealui constituţional, poate să mă numească sau poate să nu mă numească şi de dânsul depinde toată această chestiune. Legea reglementează în mod clar etapele acestei proceduri, precum şi rolul şi atribuţiile fiecăruia dintre cei trei actori implicaţi în această procedură, şi anume ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedintele României", a declarat pentru AGERPRES Felix Bănilă.

Procurorii reuniţi în Adunarea Generală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au decis luni să-i trimită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care solicită respingerea numirii lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT.

"Procurorii DIICOT constituiţi azi, 18 iunie, în Adunarea Generală au adoptat prezentul document şi vă solicită să respingeţi, conform art. 54, alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, propunerea formulată de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT a domnului Felix Oliver Bănilă, urmând să constataţi în principal grava neconcordanţă dintre motivarea hotărârii CSM nr. 232 din data de 05.06.2018 şi prestaţia transmisă în direct pe web site-ul CSM a domnului Felix Bănilă, în cadrul interviului din data de 05.06.2018, fapt ce face ca întreaga procedură, inclusiv cea derulată în cabinetul ministrului Justiţiei din data de 11.05.2018, să fie viciată, afectată intrinsec de alte motive, necunoscute nouă, decât cele care ar fi putut conduce la o justă apreciere a candidatului. Ce altceva este această gravă neconcordanţă decât un viciu care afectează legalitatea procedurii desfăşurate?", se arată în documentul trimis preşedintelui Iohannis.

Procurorii DIICOT au apreciat că avizul pozitiv dat de CSM, cu o majoritate de 4 la 3, incluzând la votul pozitiv şi pe cel al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a transformat "serioasele carenţe" demonstrate de Felix Bănilă la interviu în adevărate "calităţi".

Procurorii DIICOT au mai reclamat faptul că Felix Bănilă nu cunoaşte o limbă străină, nu a răspuns la interviu care sunt dispoziţiile legale privind calitatea ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi la DIICOT şi nici la întrebările legate de strategia naţională de combatere a criminalităţii organizate şi de strategia naţională privind combatarea traficului de persoane şi migranţi.

Pe 11 iunie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT, după ce acesta primise aviz favorabil din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea avizului favorabil dat de Secţia pentru procurori a CSM se menţionează că Felix Bănilă a identificat soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii DIICOT şi a prezentat o viziune de ansamblu asupra activităţii Direcţiei la interviul susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi - Daniel Horodniceanu, actualul procuror-şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)