Serviciul Român de Informaţii a publicat luni protocolul de cooperare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI şi PÎCCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi (18 iunie - n.r.) cu publicarea documentului", informează SRI.

Potrivit sursei citate, s-a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conţine niciun fel de date sau informaţii care să pună în pericol securitatea naţională a României, aşa cum este definită astăzi de legislaţia în vigoare şi de recentele hotărâri în materie ale Curţii Constituţionale a României.

"Principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională", precizează Serviciul Român de Informaţii.

Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PÎCCJ, a unui certificat de acreditare de securitate.

"În aplicarea dispoziţiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI - PÎCCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020", menţionează SRI.

Printre obiectivele cooperării, potrivit protocolului, s-au numărat asigurarea de către SRI şi punerea la dispoziţia PÎCCJ şi ÎCCJ, în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare; acordarea cu titlu gratuit de către SRI a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de PÎCCJ şi ÎCCJ, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic; corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile articolului 53 din Constituţia României republicată; asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului "necesităţii de a cunoaşte", dar şi elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe comune.

Potrivit documentului, SRI avea ca responsabilităţi: în situaţiile în care constata existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau a unor fapte de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004, putea solicita, în condiţiile legii, autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale; asigura, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor; acorda sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor PÎCCJ şi ÎCCJ care asigurau securitatea sistemului la nivelul celor două instituţii şi asigura protecţia informaţiilor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic.

În cazul Parchetului General, responsabilităţile vizau: în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de articolul 21 şi articolul 22 din Legea 535/2004, la cererea SRI, privind autorizarea unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, solicită preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatului sau, după caz, respinge cererea prin rezoluţie motivată; asigură, prin intermediul personalului de specialitate anume desemnat, securitatea sistemului şi funcţionarea componentelor acestuia în zona de responsabilitate şi asigură protecţia informaţiilor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic.

Conform protocolului, ÎCCJ avea ca responsabilităţi: ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse sau respinge cererea, atunci când o consideră nejustificată; asigură, prin intermediul personalului de specialitate anume desemnat, securitatea sistemului şi funcţionarea componentelor acestuia în zona de responsabilitate şi asigură protecţia informaţiilor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)