Procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Constantin Pâslaru, cetăţean român şi german, cu domiciliul în Germania, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, acesta fiind acuzat că a dobândit şi deţinut un lot de 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice de tezaur sustrase din situri din judeţele Constanţa şi Tulcea.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în perioada 2009 - 14 octombrie 2015, Constantin Pâslaru a dobândit şi deţinut 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, iar după efectuarea unor operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare a schimbat o parte dintre ele în piese de colecţie, în vederea tranzacţionării pe piaţa internaţională de antichităţi, prin ascunderea şi disimularea originii lor ilicite.

Artefactele erau sustrase din situri arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracţională, care apoi le transfera în străinătate către Constantin Pâslaru în vederea valorificării lor.

După procedurile de curăţare mecanică şi chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele urmau să fie tranzacţionate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverşi cumpărători din Germania sau din alte ţări.

Conform Parchetului, o parte din banii rezultaţi erau transferaţi către braconierii de situri arheologice din România, prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanţă fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracţiunilor de furt.

Procurorii au finalizat acest dosar în urma cooperării cu autorităţile judiciare germane, ca urmare a executării unor cereri de asistenţă judiciară în materie penală vizând, printre altele, efectuarea de percheziţii domiciliare simultane la mai multe locaţii din Germania şi România, în urma cărora au fost identificate şi indisponibilizate monedele şi artefactele de provenienţă ilicită.

Potrivit unui raport de expertiză numismatică efectuat în cauză, lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint.

Printre celelalte bunuri arheologice indisponibilizate se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes - piesă arheologică rară, pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele.

Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al patrimoniului cultural naţional.

Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 euro.

Dosarul va fi trimis la Tribunalul Hunedoara. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)