Anul 2017 a fost primul pentru noii membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, fapt ce nu i-a împiedicat pe aceştia ca la un moment dat să se împartă în două "tabere" când s-a discutat raportul final privind auditul extern al managementului IJ, dar şi la avizarea actelor normative din domeniul sistemului justiţiei.

***
Noua componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii este formată din - judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Totodată, în CSM au fost aleşi procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Membrii CSM au fost aleşi pentru un mandat de şase ani, fără posibilitatea de a fi prelungit.

Pe 6 ianuarie, Judecătorul Mariana Ghena a fost aleasă preşedinte al Consiliului, iar procurorul Cristian Ban vicepreşedinte. Mandatul celor doi este de un an.

Pe 4 septembrie, Senatul i-a ales pe Victor Alistar şi pe Romeu Chelariu ca membri în CSM din partea societăţii civile.

*** Aviz negativ pe modificările aduse Codurilor penale prin OUG13

Pe 25 ianuarie, CSM aviza negativ două proiecte de ordonanţă de urgenţă - unul vizând modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi celălalt referitor la graţierea unor pedepse.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, prevedea, printre altele, că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu beneficiau cei care au comis infracţiuni contra siguranţei statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, infracţiuni sexuale, tâlhărie, piraterie sau evadare.

În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, acesta prevedea, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. La acelaşi articol se preciza că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Proiectul de ordonanţă mai prevedea şi abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenţa în serviciu.

*** Aviz favorabil, cu amendamente, pentru proiectul de lege privind graţierea unor pedepse

Pe 28 februarie, membri Consiliului Superior al Magistraturii au avizat favorabil, cu amendamente, proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse. Observaţiile vizau diminuarea limitelor de pedeapsa, corelarea cu unele dispoziţii ale Codului penal privind regimul sancţionatoriu şi împrejurarea de a se avea în vedere că şi minorii sunt supuşi unor măsuri educative.

Direcţia legislaţie, documentare şi contencios emitea un punct de vedere în care aprecia că graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială. Autorii analizei considerau că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situaţiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârşit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea şi siguranţa publică.

Referitor la graţierea parţială, specialiştii CSM apreciau că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum graţierea în întregime.

*** Amendamente aduse de CSM la proiectul de modificare a legilor justiţiei

Pe 29 aprilie, în contextul discutării proiectului de modificare şi completare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii a adus o serie de amendamente, printre care cel privind imposibilitatea preşedintelui României de a refuza propunerile Consiliului pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai ÎCCJ, dar şi de procurori şefi ai PÎCCJ, DNA şi DIICOT.

CSM a înaintat la acea dată Ministerului Justiţiei propunerile la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Unul dintre amendamentele aduse de CSM este cel care prevede că preşedintele României nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul eliminând sintagma "decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii".

"Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic'. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)", se arată în propunerea Consiliului.

În cazul funcţiilor de conducere pentru PÎCCJ, DNA şi DIICOT propunerile ar urma să fie făcute de CSM şi avizate de Ministerul Justiţie şi nu invers, cum prevede legea în prezent.

"Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins: 'Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (...)'. (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1", potrivit propunerii.

De asemenea, propunerile CSM făceau referire la participarea la concursurile de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, arătând că ar trebui o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, mărind cu trei ani perioada propusă de Ministerul Justiţiei.

CSM mai susţinea ca numirile în funcţie a adjuncţilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie să nu se mai facă prin concurs sau examen organizat.

Ulterior, pe 28 septembrie, după ce a primit proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul a decis să îl avizeze negativ, motivând că acesta nesocoteşte garanţii fundamentale pentru funcţionarea sistemului judiciar, contravenind dispoziţiilor constituţionale.

"Relevante în acest sens sunt reglementările din cuprinsul proiectului, care prevăd reorganizarea Inspecţiei Judiciare prin preluarea acesteia în cadrul Ministerului Justiţiei", se arăta în motivarea deciziei.

Alte propuneri criticate făceau referire la gestionarea în continuare a bugetelor instanţelor de către Ministerul Justiţiei şi răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare.

De asemenea, CSM aprecia că proiectul de lege "promovează soluţii necorespunzătoare în aspecte esenţiale pentru sistemul judiciar, cu profund impact negativ asupra funcţionării normale a acestuia".

Printre soluţiile considerate necorespunzătoare se numără cele referitoare la condiţiile de acces în magistratură, promovarea a procurorilor şi judecătorilor, procedura de numire în cele mai înalte funcţii din cadrul Ministerului Public şi separarea deciziei privind cariera judecătorilor şi procurorilor între cele două secţii ale CSM. Consiliul mai arăta că proiectul cuprinde şi o serie de propuneri de reglementare noi sau "radical diferite" faţă de cele existente în forma anterioară şi care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.

Totodată, CSM aprecia că iniţiatorul nu a luat în considerare sau chiar a reţinut într-o manieră contrară multe dintre soluţiile rezultate din consultarea sistemului judiciar şi propuse de Consiliu. Sursa citată mai arăta că viciile de constituţionalitate şi disfuncţionalităţile pe care le-ar putea crea nu au permis avizarea favorabilă cu observaţii a proiectului.

Pe 9 noiembrie, CSM aviza din nou negativ propunerile legislative de modificare a Legilor Justiţiei, însă de această dată pe cele primite de la Camera Deputaţilor, invocând vicii "grave" de fond şi dispoziţii neconstituţionale, dar şi transpunerea necorespunzătoare a unor decizii ale Curţii Constituţionale. Consiliul mai arăta că, suplimentar faţă de cele reţinute în decizia din 28 septembrie, se subminează "profund" independenţa IJ şi din perspectiva relaţiei cu Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, dar şi că propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componenţa, modul de organizare şi funcţionare, procesul decizional şi sursele de finanţare a organismului propus a fi înfiinţat, acestea urmând să fie stabilite ulterior printr-o lege.

*** Aviz favorabil pe proiectul de modificare a Codurilor penale care nu prevedea prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu

Pe 18 mai, CSM aviza favorabil proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale şi de procedură penală. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, nu prevedea o limită minimă a prejudiciului pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

Potrivit proiectului publicat la acea dată pe site-ul MJ, alineatul (1) al articolului 297 din Codul penal prevede că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Astfel, textul era pus în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale, sintagma actuală "îndeplineşte în mod defectuos" fiind înlocuită cu "îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului", restul prevederilor rămânând nemodificate.

*** Aviz pe revocarea din funcţie a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru

Pe 4 iulie, Secţia pentru procurori a CSM aviza pozitiv revocarea din funcţie a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga.

Pe 29 iunie, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a Mihaielei Iorga Moraru, pentru faptul că aceasta nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate.

Kovesi a cerut revocarea din funcţia de procuror al DNA şi a lui Doru Florin Ţuluş, "pentru existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluţionat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile".

*** Poziţii diferite în CSM privind discutarea raportului de audit efectuat la Inspecţia Judiciară

Şedinţa din 30 august a plenului CSM, în care urma să se discute raportul final privind auditul extern al managementului Inspecţiei Judiciare pentru anul 2016, a fost amânată din lipsă de cvorum, după ce judecătorii Cristina Tarcea (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Ţînţ şi Evelina Oprina au refuzat să se prezinte, explicând că în şedinţa Comisiei numărul 1, care avusese loc cu o zi în urmă, s-a refuzat, în majoritate, să se acorde Inspecţiei Judiciare amânarea solicitată cu scopul de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementării recomandărilor raportului de audit.

Ele adăugau că a fost exprimată neechivoc intenţia de a pune în discuţia plenului revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare ca urmare a raportului de audit, dar şi a altor împrejurări de fapt exterioare acestuia.

"Dat fiind că nu este pentru prima dată când argumentul numărului majoritar al voturilor exprimate devine mai puternic decât cel al respectării legii, refuzăm ca prin asigurarea cvorumului de plen să creăm astfel cadrul necesar pentru încălcarea unui drept fundamental. Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu, chiar dacă suntem conştienţi de faptul că atitudinea noastră poate fi de natură să aducă atingere interesului unor persoane, inclusiv colegi magistraţi, cărora le cerem, sincer, scuze", spuneau judecătorii.

În replică, opt membrii ai Consiliului - judecătorii Andrea Annamaria Chiş, Mihai Bogdan Mateescu şi Mihai Andrei Bălan, precum şi procurorii Codruţ Olaru, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon şi Tatiana Toader au criticat decizia colegilor de a nu participa la şedinţă susţinând că aceasta reprezenta "o presiune de neacceptat" şi "un precedent deosebit de periculos".

Ei susţineau că în cadrul şedinţei Comisiei numărul 1 din 29 august a fost invitată şi conducerea Inspecţiei Judiciare, care nu s-a prezentat, trimiţând o cerere de amânare pe motiv că este în imposibilitatea de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementărilor recomandărilor auditorilor, ca urmare a faptului că directorul Direcţiei economice şi administrativ şi coordonatorul compartimentului IT se află în concediu de odihnă, iar lipsa acestora nu poate fi suplinită pentru furnizarea informaţiilor respective, informaţii care nu au fost solicitate.

În acest context, cei opt membrii arătau că solicitarea IJ a fost respinsă ca nefondată, urmând ca inspectorii şefi să fie invitaţi în şedinţa Plenului, transmisă online, la care să aibă acces toţi judecătorii şi procurorii, precum şi societatea, pentru a prezenta raportul şi a răspunde.

În aceeaşi zi, preşedinta CSM, Mariana Ghena, transmitea un mesaj în care preciza că preocuparea tuturor membrilor CSM trebuie să fie aceea de a da eficienţă dispoziţiilor legale şi singura modalitate echilibrată şi instituţional corectă pentru depăşirea acestui moment este reaşezarea tuturor activităţilor instituţionale în cadrul procedural reglementat.

*** Rapoartele privind controalele Inspecţiei Judiciare de la DNA şi Parchetul General

În luna septembrie, pe masa Secţiei pentru procurori a CSM au ajuns şi rapoartele privind controalele efectuate de inspecţia Judiciară la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul General.

Cu privire la control de la DNA, Secţia pentru procurori a primit mai multe memorii şi note, atât din partea procurorului-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, care s-ar fi referit la faptul că inspectorii judiciari desemnaţi să efectueze controlul nu au ascultat şi punctele de vedere ale procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul DNA, fiind audiaţi, în schimb, procurori care între timp au fost îndepărtaţi din instituţie, cât şi din partea inspectorul Elena Rădescu, coordonatorul echipei care a făcut controlul la DNA, care acuza, potrivit unor informaţii din presă, o persoană din conducerea IJ de imixtiuni de natură a perturba activitatea instituţiei verificate, iar pe două colege de lipsă de tact.

De asemenea, Secţia pentru procurori a trebuit să analize şi nota transmisă de Rădescu şi alte două colege din echipa de control care îi susţin punctul de vedere, dar şi o altă notă, transmisă de ceilalţi membri ai echipei care a efectuat verificările la DNA, toate privind aspecte legate de modul în care a fost efectuată respectiva acţiune de control, dar şi cu privire la pretinsele presiuni pe care şefa DNA le-ar fi făcut asupra inspectorului judiciar Mihaela Focică.

Kovesi şi membrii echipei care au efectuat controlul la DNA şi-au susţinut punctul de vedere în faţa membrilor Secţiei din Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 13 octombrie, Kovesi afirma că nu există un raport de control unic, iar concluziile nu sunt unitare şi armonizate. Ea semnala şi că au fost situaţii în care coordonatorul echipei de control spunea că anumite dosare nu trebuie verificate, iar cealaltă echipă de control cerea acele dosare. Mai mult, ea afirma că a avut "senzaţia" că s-a venit cu "anumite teme" care trebuiau verificate, prezentând în cadrul audierii un bileţel, despre care susţinea că ar fi fost "pierdut" de inspectorii IJ, pe care ar fi fost trecute mai multe numere de dosare.

Ulterior, pe 16 octombrie, inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, preciza în cadrul Secţiei pentru procurori că Laura Codruţa Kovesi ar fi încercat, prin afirmaţiile făcute cu privire la controlul de la DNA, să inducă în mod public ideea că inspectorii judiciari nu şi-au exercitat atribuţiile de serviciu, special pentru a se crea premisele contestării raportului, adăugând că, în general, cu ocazia controlului, inspectorii judiciari îşi iau notiţe din dosarele penale pe care le verifică, sub aspectul ritmicităţii efectuării urmăririi penale, din registrele sau din condicile în care sunt înscrise tot numere de dosare.

Pe 31 octombrie, Secţia pentru procurori a aprobat, cu observaţii, raportul IJ privind controlul efectuat la DNA, concluzionând că activitatea managerială a fost eficientă. În acelaşi timp, au fost dispuse o serie de măsuri, printre care verificarea informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la analizarea altor cauze decât cele aferente perioadei 2016-2017, control pentru remedierea deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA, în termen de şase luni de la data aprobării raportului, verificarea dosarelor repartizate iniţial procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, dar şi dacă în dosarele în care s-a dat clasare prin ordonanţă sau rechizitoriu s-a comunicat persoanei respective dacă a fost interceptată.

Pe 21 noiembrie, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în totalitate raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul efectuat la Parchetul General, apreciind că managementul acestei unităţi a fost unul eficient.

AGRPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)