DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (15 iunie)
Poetul naţional al românilor, prozator, dramaturg şi jurnalist, Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici, supranumit "Luceafărul poeziei româneşti", a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, în familia căminarului Gheorghe Eminovici şi a Ralucăi Eminovici, fostă Iuraşcu, fiind al şaptelea dintre cei unsprezece copii din familie. Ziua sa de naştere a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010.
A urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi (1860-1863), apoi a studiat în particular. S-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani (1864) iar apoi a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul (din 1865). În anul 1868, a devenit sufleur în trupa lui Mihai Pascaly, care cuprindea actori de la mai multe teatre, şi cu care Eminescu a mers în turnee la Braşov, Sibiu şi Timişoara, apoi a ajuns la Bucureşti, unde a l-a cunoscut pe I. L. Caragiale şi a fost angajat ca sufleur la Teatrul Naţional.
În perioada 1869-1872 a fost "student extraordinar" al Facultăţii de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.). A fost mediul în care l-a cunoscut pe Ioan Slavici, alături de care a activat în societatea studenţească "România jună" al cărei bibliotecar a devenit în aprilie 1871. Tot la Viena, a cunoscut-o, în 1872, pe Veronica Micle, cea care a devenit marea iubire a poetului, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002).
A debutat în ianuarie 1866 cu poezia "La mormântul lui Aron Pumnul", închinată memoriei profesorului său, pe care a semnat-o M. Eminovici. Poezia a apărut în broşura "Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul", publicată la moartea acestuia (12 ianuarie 1866), la Cernăuţi. Tot în 1866 a început să colaboreze la revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cel care l-a descoperit, i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu şi l-a încurajat pe cel ce avea să devină marele poet al românilor.
Prima poezie publicată în revista "Familia", la 25 februarie 1866, a fost "De-aş avea...", semnată Mihai Eminescu. Până în primăvara anului 1883, au mai fost publicate în aceeaşi revistă încă 18 poezii, printre care: "O călărire în zori", "Din străinătate", "La Bucovina", "Misterele nopţii", "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", "La Heliade", "La o artistă", "Amorul unei marmure", "Junii corupţi", "Pe lângă plopii fără soţ...", "Şi dacă...", "Din noaptea".
În 1870 Eminescu a început să colaboreze la revista ieşeană "Convorbiri literare", unde a publicat poezia "Venere şi Madonă", poemul "Epigonii", povestea "Făt-Frumos din lacrimă", urmate în 1871 de poeziile "Mortua est", "Înger de pază", "Noaptea", "Înger şi demon", "Floare albastră", dar şi nuvela "Sărmanul Dionis". Stabilit la Iaşi a început să frecventeze şedinţele junimiştilor, unde îşi citea lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al "Junimii".
În 1871, a intrat în publicistică, scriind pentru revista "Familia" articolul "Repertoriul nostru teatral", o examinare critică a producţiei româneşti teatrale. Îndemnat de Titu Maiorescu - care la acea vreme era ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice - să-şi completeze studiile, a plecat la Berlin, unde a studiat, între anii 1872-1874, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrită şi mitologie comparată, geografie, etnografie, istoria ştiinţei ş.a. Revenit în ţară, a lucrat ca director al Bibliotecii Centrale din Iaşi (1874), profesor la Institutul Academic şi revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui (1875-1876). În această perioadă l-a cunoscut pe Ion Creangă, care i-a devenit prieten, conform "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002).
Revista "Convorbiri literare" îi publică în 1875 comentarii cu privire la volumul "Pseudo-cynegeticos" de A.I. Odobescu, iar un an mai târziu devine redactor la "Curierul de Iaşi", conform "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Universul Enciclopedic, 2005).
Activitatea cea mai bogată a avut-o în redacţia ziarului "Timpul", publicaţie care a apărut pentru prima dată la Bucureşti, la 15 martie 1876. În ianuarie 1877, redacţia ziarului era preluată de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devenea responsabil cu partea literară şi cu politica externă. În aprilie, Maiorescu s-a retras de la conducerea ziarului, care a rămas astfel în sarcina lui Slavici. În octombrie 1877, în urma unei telegrame trimisă de Maiorescu, Eminescu a intrat în redacţia publicaţiei "Timpul", unde a desfăşurat vreme de şase ani cea mai intensă activitate publicistică şi unde avea să fie redactor-şef între anii 1880 -1881. Între primele articole publicate la "Timpul" se numără seria "Icoane vechi şi icoane nouă", "Bălcescu şi urmaşii lui", "Arboroasa". Majoritatea articolelor publicate aici nu erau semnate, iar unele texte semnate au apărut sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro", potrivit https://revistatimpul.ro/.
În 1881 a început să polemizeze cu ziarul liberal "Românul". A scris articole politice în care ataca alianţa dintre conservatori şi liberali, fapt ce a dus la înlăturarea sa de la conducerea ziarului, la sfârşitul anului 1881. În 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu. Ulterior, în noiembrie 1888, a început colaborarea la "România liberă", de unde a trecut la "Fântâna Blanduziei" (dec. 1888 -ian. 1889), conform site-ului www.mihai-eminescu.ro.
Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui M. Eminescu a apărut în decembrie 1883, purtând titlul "Poesii", fiind tipărit de Editura Librăriei Socecu & Comp - Bucureşti, şi având o scurtă prefaţă scrisă de Titu Maiorescu. Ediţia princeps avea 307 pagini şi a fost tipărită pe când Eminescu se afla deja internat într-un sanatoriu în Germania, deoarece în 1883 apăruseră primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la "Mai am un singur dor". Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele dintre poeziile deja publicate în revistele "Convorbiri literare" şi în "Familia", sunt: "Glossă", "Odă", "Iubind în taină...", "Trecut-au anii...", "Veneţia", "Se bate miezul nopţii...", "Cu mâne zilele-ţi adaogi", "Peste vârfuri", "Somnoroase păsărele", "De-or trece anii...", "Lasă-ţi lumea...", "Te duci...", "Din valurile vremii...", "Ce te legeni...", "La mijloc de codru...", "Mai am un singur dor", "Criticilor mei".
Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză ("Sărmanul Dionis", "Făt-Frumos din lacrimă"), nuvelă fantastică ("Cezara"), povestiri, schiţe, teatru ş.a.
În 1888, grav bolnav, marele poet, însoţit de Veronica Micle, s-a mutat în Bucureşti unde avea să moară la 15 iunie 1889, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. A devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române, la 28 octombrie 1948. În ianuarie 2005, a apărut primul volum al manuscriselor eminesciene, ediţie facsimilată coordonată de Academia Română, iar ulterior, în 2008, au fost lansate 12 volume din seria manuscriselor facsimilate care se adăugau altor şapte deja apărute. Manuscrisele lui Eminescu au fost donate Academiei Române, în 1902, de Titu Maiorescu. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la semnarea Tratatului privind crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (18 aprilie)
După cel de-Al Doilea Război Mondial, statele europene au început demersuri pentru găsirea unor modalități de cooperare postbelică pentru a evita apariția unui nou conflict în spațiul european. Franța și Germania au fost țările interesate de coagularea unei piețe comune europene în ceea ce privește cărbunele și oțelul, aceste două materii pri
FRAGMENT DE ISTORIE: 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bazilicii Sfântul Petru (18 aprilie)
Bazilica Sfântul Petru a fost construită pe locul unde a fost crucificat, în anul 67, Sfântul Apostol Petru, pe Câmpia Vaticanului. La început a fost doar un monument comemorativ, însă, în cinstea primului între Apostoli, împăratul Constantin cel Mare (306-337) a construit apoi, deasupra mormântului a
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Eric Roberts
Actorul Eric Roberts a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru rolul său din 'Runaway Train' (1985) și de trei ori la Globul de Aur pentru 'Runaway Train, Star 80' (1983) și 'King of the Gypsies' (1978). A fost aclamat la Festivalul de Film Sundance pentru rolul din 'A Guide to Recognizing Your Saints' (2006) și 'It's My Party' (1
DOCUMENTAR: Pianistul și dirijorul Cristian Mandeal împlinește 80 de ani (18 aprilie)
Student al lui Herbert von Karajan la Berlin (1980) și al lui Sergiu Celibidache la Munchen (1990), Cristian Mandeal este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți dirijori români contemporani. Născut la 18 aprilie 1946, în localitatea Rupea, județul Brașov, a studiat, timp de zece ani, la Conservatorul 'Ciprian Porumbescu' din București (1965-19
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
Sărbătorită în fiecare an pe 18 aprilie, Ziua internațională a monumentelor și a siturilor (IDMS) oferă pasionaților de patrimoniu, profesioniștilor din domeniul patrimoniului și membrilor ICOMOS oportunitatea de a pune în lumină responsabilitatea comună de protejare a patrimoniului. În 2026, tema zilei 'Răspuns de urgență pentru Patrimon
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sâmbăta Luminată. Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-catolice Sf. Atanasia din Egina Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2026. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 06 h 30 m și apune la 21 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 aprilie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD
Săptămâna europeană 13-17 aprilie 2026
Poziționarea UE în favoarea ideii de creare a unei coaliții internaționale pentru securitate maritimă cu privire la criza Strâmtorii Ormuz, anunțul privind revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ în 2027, declarațiile președintei Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor pentru Ungaria în contextul victoriei partidului Tisza, condus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vineri, 17 aprilie, în intervalul 12:30-13:30, centrul Piteștiului devine scenă pentru Parada Florilor, eveniment tradițional, care marchează debutul celei de-a 49-a ediții a Simfoniei Lalelelor (17-26 aprilie). Aproximativ 1.800 de copii și tineri din 51 de unități de învățământ și de cultură aduc culoare, energie și creati
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)
România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform
Conferință privind navigația maritimă în Strâmtoarea Ormuz (Paris, 17 aprilie)
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor coprezida, la 17 aprilie, la Paris o videoconferință 'a țărilor non-beligerante pregătite să contribuie' la 'o misiune multilaterală și pur defensivă' în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Palatul Elysee, la 14 aprilie, potrivit AFP și DPA. Conferința va reuni
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Harți) Greco-catolice Vinerea Luminată (Izvorul tămăduirii). Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Harți Romano-catol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2026. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 25 m. Lună Nouă la 14 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival (16-19 aprilie)
În intervalul 16-19 aprilie 2026, este programată cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival, care se desfășoară în 12 țări din Europa și Africa, potrivit foc-iff.com. Festivalul reunește cele 12 țări - Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgar











