Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD-AUR, anunțul vicepremierei Oana Gheorghiu privind propunerea adresată Guvernului de redresare a 22 de companii de stat, începerea negocierilor cu Pfizer pentru convertirea datoriei pentru vaccinuri anti-COVID în medicamente inovatoare, sondajul Agenției de Rating Politic care arată că aproape 40% dintre români consideră că sistemul politic trebuie înlocuit complet, creșterea ratei inflației la 9,87% în luna martie etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne din perioada 13-17 aprilie 2026.

Președintele Nicușor Dan la reuniunea privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz
Președintele Nicușor Dan participă, la 17 aprilie, în format videoconferință, la reuniunea privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, și a Prim-ministrului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Keir Starmer.
Conferința reunește statele non-beligerante care doresc să demonstreze angajamentul lor față de libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, în conformitate cu dreptul internațional, și să acționeze în vederea restabilirii acesteia, inclusiv în cadrul unei misiuni multinaționale strict defensive, atunci când condițiile de securitate o permit, se arată într-un comunicat din 15 aprilie al Palatului Elysee, citat de lemonde.fr/.

Președintele Nicușor Dan a declarat că nu va accepta să numească un premier PSD într-un guvern PSD-AUR
* Președintele Nicușor Dan a declarat, la 16 aprilie, într-un interviu la Europa FM, că nu va accepta 'niciodată' să numească un premier PSD într-un guvern PSD-AUR. 'Aici (...) pot să vă dau un răspuns foarte ferm, pentru că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, ar trebui ca președinte, adică eu, să numesc un premier PSD care să îmi spună că va avea o susținere PSD-AUR și asta eu nu voi face niciodată', a afirmat Nicușor Dan, întrebat dacă ar accepta un guvern PSD-AUR.
Întrebat dacă nu i se pare că PSD este cel care a provocat o criză politică pentru că a încălcat înțelegerea semnată anul trecut, care spune că Ilie Bolojan va fi premier până la rotativa guvernamentală din aprilie 2027, Nicușor Dan a admis că, în acest moment, PSD încalcă protocolul coaliției de guvernare. 'Este un acord pe care PSD, în momentul acesta, îl încalcă. Cu asta sunt de acord', a afirmat Dan.
Președintele a mai declarat în context că este posibil ca România să ajungă la un guvern minoritar, însă problema esențială rămâne dacă un astfel de executiv ar beneficia sau nu de susținere în Parlament. El a afirmat că 'toate variantele sunt în momentul acesta pe masă' și că, în prezent, observă 'dorința celor patru partide și a minorităților de a participa la guvernare'.
Cu privire la noii șefi ai parchetelor naționale, Nicușor Dan a declarat că numirea acestora nu a reprezentat un troc politic și a subliniat că are mare încredere în Cristina Chiriac, numită la conducerea Parchetului General. Președintele a adăugat că așteaptă de la noua conducere a parchetelor o dinamizare a activității și că se așteaptă la rezultate într-un interval de aproximativ șase luni. Președintele a mai menționat că nu renunță la referendumul pe justiție și acesta va fi declanșat în termen de o lună.
Întrebat dacă se poziționează de partea premierului Ilie Bolojan în disputa acestuia cu PSD, care urmează să îi retragă sprijinul politic, Nicușor Dan a declarat că, în acest moment, în interiorul coaliției de guvernare există un conflict între PSD și PNL, iar el încearcă să își păstreze rolul de mediator. 'În acest moment suntem la începutul unei crize politice. Răspunsul la această criză politică va veni de la cele două partide mari care sunt implicate, PSD și PNL. O să vedem mișcările fiecăruia dintre ele în săptămânile care urmează.', a mai precizat acesta.
Președintele a mai spus că, de principiu, își dorește un al doilea mandat în fruntea statului, menționând, însă, că alegerile din 2030 nu sunt preocuparea sa în momentul acesta.

Vicepremiera Oana Gheorghiu va propune Guvernului redresarea celor 22 de companii de stat
* Vicepremiera Oana Gheorghiu a anunțat, la 16 aprilie, că săptămâna viitoare va propune spre aprobare în Guvern un memorandum privind redresarea celor 22 de companii de stat analizate în cadrul unei note de informare prezentate în ședința executivului. Ea a prezentat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un bilanț al reformei companiilor de stat, subliniind necesitatea urgentă a acestui proces.
Gheorghiu a explicat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni - strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară - în urma căruia a fost realizată o clasificare strategică și o recomandare de acțiune pentru fiecare entitate.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a scris pe Facebook, la 16 aprilie, că reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al oamenilor. Șeful Executivului a menționat că reforma a fost începută cu 'un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie', care 'au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste un miliard de lei'.
Acesta a mai precizat că, în paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.

Negocieri cu Pfizer pentru convertirea datoriei pentru vaccinuri anti-COVID în medicamente inovatoare
* Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la 16 aprilie, la Washington DC, o primă întâlnire 'exploratorie' de negociere cu compania Pfizer, în vederea convertirii în medicamente inovatoare a sumei datorate de România pentru vaccinuri anti-COVID - 600 de milioane de euro, la care se adaugă dobânzi.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată România și Polonia, în toamna anului 2023, pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.
La 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanță, România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 600 de milioane de euro.

Sondaj Agenția de Rating Politic: aproape 40% dintre români consideră că sistemul politic trebuie înlocuit complet
* Aproape 40% dintre români consideră că sistemul politic din țara noastră este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace, relevă Barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 1-10 aprilie 2026.
Întrebați ce variantă îi descrie cel mai bine gândindu-se la sistemul politic din România, 39,2% dintre respondenți cred că sistemul politic este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace, 29,9% consideră că sistemul politic actual are nevoie de schimbări profunde, dar prin mijloace democratice, 16,5% sunt de părere că sistemul politic are probleme, dar poate fi îmbunătățit treptat.
Întrebați cine este principalul responsabil pentru scandalurile din coaliția de guvernare, 26,9% dintre respondenți au răspuns că toți politicienii în mod egal, 20,1% au indicat PSD, 18% pe premierul Ilie Bolojan, 5% pe președintele Nicușor Dan, 4,1% consideră că USR este principalul responsabil, 1,8% au menționat PNL, 0,6% cred că UDMR, 8,2% nu au urmărit știrile, iar 15,4% nu au știut să răspundă.
Sondajul a fost realizat cu interviuri administrate în panel online (CAWI) - 1.187 de interviuri cu populație cu vârsta peste 18 ani, reprezentativă la nivel național.
Metodologia folosită a fost de panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior, conform datelor oficiale INS și AEP. Eroarea statistică este de 2,8%.

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în luna martie
* Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în luna februarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă în care a scăzut ușor de la o lună la alta.
Rata anuală a inflației în ianuarie 2026 era de 9,62%, în septembrie 2025 de 9,88%, în timp ce în iunie 2025 era de 5,7%.

A început procesul în cazul furtului Coifului de la Coțofenești și a brățărilor de aur
* Procesul celor trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur după ce au dat o spargere, anul trecut, la un muzeu olandez a început, la 14 aprilie, în Țările de Jos.
În ianuarie 2025, hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în Muzeul Drents din Assen (nord-est) și au spart vitrinele pentru a sustrage Coiful de la Coțofenești, datând din secolul al IV-lea î.Hr., și trei brățări dacice de aur, obiecte de o valoare inestimabilă.
Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu.
Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului.
Ministerul Culturii a anunțat, în 16 aprilie, că cele două brățări dacice și Coiful de la Coțofenești vor fi aduse în țară la 21 aprilie.

PACE - Întâi România a anunțat deschiderea listei de semnături pentru moțiunea de cenzură
* Senatorul PACE - Întâi România, Ninel Peia, a anunțat, la 15 aprilie, deschiderea listei de semnături pentru moțiunea de cenzură intitulată 'Progresismul ucide România - Guvernul Bolojan a adus foamea și frigul în casele românilor!'.
La rândul său, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat, la 14 aprilie, că ar dori să aibă o moțiune de cenzură în jurul datei de 13 mai. 'Am spus că am dori să avem o moțiune de cenzură, în preajma datei sau după data de 13 mai inclusiv, pentru a putea contabiliza trei trimestre consecutive de scădere economică. Avem trei trimestre de când este acest guvern în funcție. Vom avea trei trimestre de scădere economică. Este o bază obiectivă pentru o moțiune de cenzură', a mai spus Peiu la 14 aprilie.

Kelemen Hunor: Colaborarea România-Ungaria rămâne esențială, așteptăm noul program de guvernare
* Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, la 14 aprilie, că menținerea unei colaborări solide între guvernele României și Ungariei este importantă, subliniind totodată că așteaptă prezentarea viitorului program de guvernare al Budapestei după alegerile parlamentare din 12 aprilie din Ungaria.
Kelemen Hunor a subliniat că nu trebuie să ofere explicații privind votul comunității maghiare din Transilvania, întrucât Peter Magyar cunoaște foarte bine această comunitate. Potrivit liderului UDMR, comunitatea maghiară din România 'nu poate fi manipulată de nimeni'.
Cu o participare record de 79,5%, partidul Tisza a obținut o victorie zdrobitoare la urne și va deține 138 din cele 199 de locuri în viitorul Parlament ungar, care urmează să se constituie. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Irina Giurgiu)