Un studiu al Universității 'Babeș-Bolyai' (UBB) din Cluj-Napoca relevă faptul că de la aderarea României la UE, salariul mediu net s-a triplat, dar această creștere nu este resimțită de toți românii, din cauza inegalităților economice.

'De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1.045 de euro, în 2024. Chiar și luând în considerare inflația, care erodează puterea de cumpărare, creșterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depășind astfel mai multe țări din această zonă a Europei, consideră analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca', se arată într-un comunicat transmis, vineri, de UBB.

Potrivit sursei citate, analiza realizată de echipa de economiști RoEM asupra inegalității salariale lunare indică o tendință descendentă la nivel național. Într-un studiu anterior, specialiștii RoEM au evidențiat existența a 'trei Românii' din perspectiva bunăstării economice a populației: capitala cu cele mai mari salarii; județele cu orașe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiș sau Brașov, unde salariile depășesc în general media națională; și restul regiunilor țării, unde salariile medii se află cu mult sub media națională.

'În România, salariul mediu net lunar a depășit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Și totuși, în pofida acestor evoluții pozitive, o mare parte a românilor are o percepție diferită asupra evoluției veniturilor lunare proprii și nu resimte o creștere semnificativă a nivelului de trai. O explicație pentru aceste percepții divergente o reprezintă inegalitățile economice din cadrul țării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării', explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Conform studiului, analiza veniturilor totale ale populației (care, pe lângă salarii, includ și beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiții, inclusiv din societăți comerciale proprii) arată că, în perioada de după aderarea europeană a României, veniturile totale au avut și acestea o evoluție spectaculoasă, creșterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, spun analiștii RoEM, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populație câștigând peste, iar cealaltă jumătate a populației câștigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro, în 2007, la 653 euro, în 2024). Analiștii RoEM precizează că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent, incluzând în ecuație toți membrii unei gospodării. Astfel, valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din același an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.

'Indicele de inegalitate, calculat ca și veniturile segmentului de 20% din populație cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom (pragul de jos n.r.) 20%), arată o scădere accentuată a inegalităților: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătățit până în 2024, ajungând la 'doar' 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câștigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară)', se mai arată în comunicat.

În acest clasament european realizat pentru anul 2024, România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franța, depășind 11 țări, unde inegalitatea veniturilor populației este mai ridicată. Printre țările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3), iar în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5).

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România.

Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei. AGERPRES / (AS - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)