Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc dorește să devină un laborator de referință privind produsele apicole, cercetătorii de aici derulând mai multe proiecte care vizează atât declinul populațiilor de albine, cât și reintroducerea în economia circulară a unor deșeuri care rezultă din activitatea în stupină.

Directorul ICDCRM din Miercurea-Ciuc, dr. ing Szep Róbert, a declarat, pentru AGERPRES, că în România apicultura este 'o pată albă' și că este nevoie de crearea unui corp de cercetători specializați în acest domeniu.

'Avem un institut apicol în România, el funcționează ca societate comercială, mai avem preocupări punctuale, ici-colo, pe la universități și unele institute. Nu avem un laborator de referință în ceea ce privește produsele apicole. Și știm foarte bine că produsele apicole sunt cele mai falsificate produse din Europa. Noi, probabil, mâncăm foarte puțină miere adevărată, dacă nu cumpărăm efectiv de la producători. Și nici atunci nu e sigur că mierea este produsă integral de albine și nu se adaugă zahăr invertit în cantități masive la mierea care ni se vinde a fi naturală. Și am zis că trebuie să venim în întâmpinarea apicultorilor, respectiv să ne creăm un corp de specialiști, de cercetători pe care să-i specializăm în această zonă', a arătat Szep Róbert.

Primul proiect derulat de cercetătorii de la Miercurea-Ciuc, din care au derivat toate celelalte, este finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a pornit de la problematica ce vizează declinul major al populațiilor de albine, la nivel mondial.

'Populațiile de albine sunt într-un declin major la nivel mondial, chiar și în Europa, un declin care se datorează schimbărilor condițiilor de climă, respectiv bolilor și dăunătorilor cu care se confruntă populația de albine, care în mare măsură se datorează unui acarian (Varroa destructor și Varroa jacobsoni), cu care albinele din Europa nu s-au dezvoltat în paralel. Asta înseamnă că ele nu știu să se apere împotriva acestui dăunător și decimează populațiile de albine în sensul în care, pe timpul iernii, de exemplu, nu se formează ghemul de iernare și îngheață. De asemenea, prin înțepăturile acestor acarieni se introduc în organismul albinelor multe boli și mulți dăunători', a explicat Szep Róbert.

Acesta a spus că sunt din ce în ce mai mulți apicultori care renunță la apicultură pentru că nu mai reușesc să devină rentabili, nu pot să scoată albinele din iarnă și au pierderi din ce în ce mai mari, pe care uneori nici nu și le pot explica.

'Am depus un proiect, finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care studiem comportamentul albinelor domestice în prezența acarienilor varroa și capacitatea de reziliență a coloniilor care trăiesc în mediul natural, adică nu în stup. Noi am colonizat, în anumite zone, familii de albine în pădurile din apropierea localității Miercurea-Ciuc și monitorizăm și interacțiunea dintre diferite familii de albine, care este incidența atacului acarianului varroa, care sunt daunele pe care le produce în stupii care sunt tratați chimic împotriva acarianului, în coloniile sălbatice, care este impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării acestor populații de acarieni', a menționat Szep Róbert.

Cercetătorul a adăugat că a fost creat un sistem de senzori, care au fost adaptați la stupii Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, din proiectul inițial derivând alte patru-cinci proiecte, cu grad ridicat de inovare.

'Vorbim aici de sistemul de senzori prin care încercăm să identificăm anumite boli care pot să apară în stupi, în fază incipientă, de exemplu loca americană, loca europeană, prin care reușim să ajutăm apicultorul să ia decizii rapide și să obțină informații la începutul apariției unor probleme de sănătate a coloniilor și să nu se extindă la toată stupina. Sau introducem niște senzori privind monitorizarea calității aerului din stup și în imediata vecinătate a acestuia (de exemplu dioxidul de carbon, care ne arată gradul de ventilație a stupului, astfel încât apicultorul să știe dacă este nevoie de o ventilație suplimentară, să poată să ia decizii în ceea ce privește creșterea capacității de ventilație naturală a stupului, astfel încât să îmbunătățească condițiile din stup, astfel reducându-se consumul de miere din stup, crescând eficiența economică, adică putem recolta mai multă miere', a punctat Szep Róbert.

El a adăugat că este vorba de senzori low cost, pe care Institutul dorește să-i dezvolte la un nivel mai amplu, printr-un proiect pentru care va solicita finanțare de la Agenția de Dezvoltare Regională Centru din Alba Iulia.

'Practic, un sistem de senzori low cost ca să fie accesibil pentru toți apicultorii, să nu coste o avere', a arătat cercetătorul.

De asemenea, se dorește reintroducerea în economia circulară a anumitor reziduuri care rezultă din activitatea în stupină.

Szep Robert a vorbit de boștina apicolă, care rezultă în urma topirii fagurului și extragerii cerii, și care s-a dovedit, în urma analizelor chimice efectuate, că are concentrații semnificative de substanțe organice și nutritive, fiind totodată un produs 100% biodegradabil.

'Este un material superabsorbant, respectiv adsorbant, asta înseamnă că reține foarte multă apă. Colegii lucrează la dezvoltarea unui material, unei biobaze, care va fi utilizată pentru reducerea gradului de umiditate pe timpul iernii din stup. Știm foarte bine că aceasta este o problemă principală pe timpul iernii, adică foarte multe familii de albine pier din cauza umidității și bacteriilor, respectiv mucegaiurilor care apar în stup din cauza ventilării necorespunzătoare pe timp de iarnă. Deci, ești obligat să protejezi stupii, mai ales în zona montană, de gerurile extreme. Dacă este foarte izolat stupul, atunci se produc cantități mari de umiditate în stup, iar noi, prin această biobază pe care o dezvoltăm, vom reuși să scădem gradul de umiditate din stup', a subliniat directorul ICDCRM.

Totodată. boștina, datorită proprietăților acesteia nutritive, este folosită de cercetătorii de la Miercurea-Ciuc pentru crearea unui substrat pentru răsaduri.

'Rezultatele sunt interesante. Adaosul de boștină la turbă crește atât rezistența răsadului, deoarece conține și niște antibiotice naturale, crește dezvoltarea populației microbiene, sănătoase, din sol, care ajută la sinteza sau la absorbția unor materiale organice nutritive necesare plantelor. Totodată, prin aportul lui de nutrienți aduce în mod natural, fără a utiliza fertilizanți chimici, un aport la rădăcina răsadurilor. Este un alt proiect pe care noi îl avem în dezvoltare, într-o fază destul de înaintată', a mai menționat Szep Róbert.

De asemenea, chimiștii din cadrul institutului lucrează la un hidrogel pe bază de miere, propolis, lăptișor de matcă și ceară de albine, care este folosit pentru arsuri, respectiv pentru hidratarea pielii.

'Rezultatele sunt spectaculoase, de-a dreptul. (...) Este un hidrogel în care noi folosim doar produse naturale, fără niciun adaos de alți compuși sintetizați chimic. Dezvoltarea hidrogelului pe bază de miere polifloră din zona montană a demonstrat o activitate antibacteriană semnificativă, evidențiată prin dezvoltarea unei zone extinse de inhibiție. Aceste rezultate susțin concluziile cercetătorilor de la Universitatea 'Ștefan cel Mare' din Suceava privind proprietățile antimicrobiene deosebite ale mierii produsă în zona montană, chiar în comparație cu renumita miere de Manuka, iar hidrogelul nostru prezintă o activitate antimicrobiană mai intensă decât mierea în sine, deși această proprietate esențială este conferită în mare parte de compușii bioactivi ai mierii', a spus acesta.

Specialiștii de la Miercurea-Ciuc lucrează și la realizarea unui biofertizator, cu rol de insecticid.

'În urma topirii cerii, pe lângă boștină, ne-a rezultat și un lichid negricios, la prima vedere destul de neatractiv. În schimb, colegii care lucrează pe zona de horticultură au observat că el poate funcționa foarte eficient ca îngrășământ foliar, respectiv ca insecticid. Avem deja rezultatele primare, cum că anumiți compuși din acest material pot fi utilizați, pot fi sintetizați în crearea unui biofertilizant cu rol insecticid pentru anumite specii de cultură. Rezultatele sunt promițătoare, s-au făcut deja testele preliminare iar acest material poate avea și rol de îngrășământ foliar', a explicat cercetătorul.

Szep Róbert și-a exprimat speranța că, și datorită rezultatelor obținute în urma acestor microproiecte, să se poată câștiga un proiect european de anvergură mai mare și să se atragă mai mulți cercetători, care să se specializeze în domeniu.

'Nu vă ascund că ne dorim să devenim un laborator de referință în ceea ce privește produsele apicole, un laborator pe care considerăm noi că Ministerul Agriculturii ar trebui să se sprijine și să reușim să punem pe piața românească doar produse apicole naturale, doar produse apicole de calitate. Aici nu vorbim doar de mierea pe care o importăm de multe ori fiind de proastă calitate, vorbim chiar și de mierea care se falsifică, din păcate, chiar și la noi în țară. Sunt, din nefericire, apicultori care își cresc artificial producția de miere și aceștia trebuie scoși de pe piață, respectiv apicultorii care fac apicultură de calitate trebuie să fie cei care să domine piața românească și să îi ajutăm, prin aceste proiecte, prin aceste analize, să crească și să fie eficienți economic', a conchis directorul Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)

FOTO: (c) GINA ŞTEFAN/AGERPRES