REPORTAJ/Timiș: Chimia este studiată tot mai puțin experimental; dotările laboratoarelor sunt deficitare
Chimia s-a lăsat modelată pe parcursul istoriei, vechii egipteni, de exemplu, folosindu-se de ea pentru îmbălsămare a morților, extragerea metalelor din minereuri, fabricarea sticlei, fermentarea berii sau obținerea de leacuri pentru diverse boli.
Mesopotamienii au folosit-o pentru fabricarea cărămizilor din argilă arse la soare și a ceramicii, iar chinezii din perioada dinastiei Ming au fabricat hârtia din mătase și au prelucrat porțelanul.
Se știe că în corpul omului sunt o serie de elemente chimice, predominante fiind hidrogenul, oxigenul, carbonul, calciul și fosforul, dar punând toate aceste 'ingrediente' într-un recipient nu vom obține niciodată un om, iar simpla înșiruire a unor proteine care se regăsesc în amprenta genetică a unui individ nu ne vor oferi un genom.

Florina Ianculescu, profesor de Chimie la Colegiul Național Bănățean (CNB) din Timișoara, a relatat, pentru AGERPRES, că astfel de istorii însoțite de experimentele chimice, care sunt spectaculoase pentru copii, îi pot atrage mult spre știință, iar orele care ar putea să pară seci și plictisitoare devin mai atractive.
Dar numărul elevilor dintr-o clasă este mare, laboratoarele de chimie și fizică sunt tot mai puține și, din lipsă de spațiu, sunt adesea transformate în săli de clasă, iar experiențe în format clasic, cu reactivul în eprubetă, sunt tot mai rare.
'Astfel de experiențe se fac în mare parte demonstrativ, pentru că sunt foarte mulți copii la clasă. Sunt 30 de copii la noi și este greu de gestionat experimentul pe grupe de elevi. Ar fi mult mai de impact și mai motivațional pentru ei dacă s-ar lucra pe grupuri mici, de câte patru-cinci copii care să aibă propriul lui set de ustensile și propriul experiment de efectuat. Din păcate, nu mai putem face acest lucru. Experimentele pe care le facem sunt doar demonstrativ: fie cu profesorul în fața clasei, fie unul din elevi poate să facă acest experiment demonstrativ. În CNB avem un laborator de chimie dedicat, pe care nu îl împărțim ca sală de cursuri. Suntem vreo cinci profesori care ne rotim pe el și este greu într-o pauză de 10 minute să schimbi toate ustensilele de pe masă, să pregătești următorul experiment, să organizezi totul', detaliază Florina Ianculescu.
Ea spune că se vede pe chipurile elevilor că sunt pasionați și foarte atrași când vine vorba despre alambic, pahare gradate, eprubete, hârtie de turnesol, reactivi, pentru că știu că va urma un experiment care schimbă culorile în recipiente, uneori iese fum, alteori frige în palmă.
'Este practic metoda prin care ei pot să perceapă și să se deschidă și către noțiunile abstracte, teoretice. Dacă ei nu iau un prim contact cu ustensilele, cu substanțele, cu ceea ce înseamnă partea practică a chimiei, greu sunt deschiși către noțiunile abstracte și teoretice. Generația actuală este mult mai pragmatică și vor să vadă rostul a ceea ce învață, să găsească ulterior aplicabilitate. Practic, cam aceasta este și înseamnă a chimia: o știință experimentală, empirică. Ea a plecat de la experiment către teorie și nu invers', explică profesoara.
Cei din clasele mai mici sunt interesați de experimentele spectaculoase, care au vizibilitate mare și mai puțin experimentele unde trebuie să ai răbdare o jumătate de oră să se întâmple o transformare. Clasele mai mari au și înclinarea spre a vedea știința din spatele experimentului.

Laboratorul de Chimie al CNB are reactivi pentru cerințele de bază ale materiei, dar nu și pentru pregătirea concursurilor și a olimpiadelor școlare, unde partea practică la chimie ocupă 25% din ponderea concursului, iar unele substanțe chimice au regim special de utilizare. Pentru pregătirea elevilor în acest scop stau la dispoziție laboratoare performante ale Centrului de Excelență pentru Chimie care pregătește olimpicii de elită, precum și cele ale Universității de Vest Timișoara sau ale Universității Politehnica, cu care CNB are o colaborare consacrată.
'Nu avem reactivi pentru astfel de pregătire competițională și nici nu avem voie să-i deținem, pentru că mulți dintre ei sunt cu regim special, iar un laborator școlar nu îi poate avea. Mulți reactivi au fost încadrați ca precursori de droguri sau substanțe cu 'curiozitate ridicată' și nu mai avem voie să-i deținem. Însă avem o colaborare foarte, foarte bună cu universitatea și ne primesc acolo oricând dorim, pentru experimente, pentru studiu aprofundat, chiar și pentru partea teoretică ce necesită mai multă insistență decât la școală. Acolo compensăm ce nu putem oferi la școală. Astăzi, în ajutorul înțelegerii teoriei de la Chimie vin, pe lângă experimente chimice efectuate prin metodele clasice, cele digitale. Copiii sunt atrași mai degrabă de partea de chimie computațională, adică de a vedea ceea ce în eprubetă nu văd: o structură chimică, cum se combină ea, cum se descompune, cum apare suprafața unei reacții, cum apare un reactant la nivel microscopic. Deci de partea mai abstractă, pe care experimentul fizic nu o poate arăta. Le place partea de chimie combinată cu tehnologie. Avem dotări, tablă smart, videoproiector, laptop în laborator', arată profesoara.
Până în pandemie, numărul elevilor atrași de olimpiadele de Chimie sau de îmbrățișarea unei cariere în acest domeniu era mai mare decât în prezent. Florina Ianculescu remarcă și o altă realitate: partea de olimpiadă școlară este foarte ruptă de realitatea școlară, întrucât timpul care se acordă pregătirii elevilor pentru aceste competiții este mult prea redus, iar cerințele în concursuri depășesc materia predată la clasă.
'Eu am condus la un moment dat și Centrul de Excelență pe Chimie (...) și au fost copii participanți la faza națională și au obținut mențiuni la competiția respectivă. După aceea, interesul lor a scăzut (...). Partea de olimpiadă școlară este foarte ruptă de realitatea din școală, în sensul că este un nivel de performanță super ridicat. Ca să ajungă la performanță școlară, e nevoie ca elevul să învețe cu un an înainte materia anului la care candidează, pentru ca să poată pregăti. Nu este suficient să se face la școală și nu este suficientă o oră de pregătire în plus pe săptămână, pe care o punem noi pentru olimpiade și concursuri. E nevoie de foarte multă muncă susținută și de foarte mult timp acordat. Sunt motivată de faptul că la nivel internațional există o programă și acea programă de la nivel internațional are anumite cerințe, iar noi nu putem să mergem strict după programa de la noi din țară. Olimpiada se numește olimpiadă școlară, dar este o pregătire suplimentară benevolă, care presupune multă muncă autodidactică și mult efort în plus față de școală. Este o programă care se aliniază la toate țările din Europa și nu numai. Temele necesită mult studiu în plus și mult efort și din partea copilului și din partea profesorului. (...). Mulți dintre elevii care se pregătesc pentru Medicină aleg și Bac-ul la chimie și atunci se pregătesc, efortul pentru Medicină este din ultimii doi ani ai liceului, dar nu se compară cu Olimpiada. Este o diferență colosală', subliniază profesoara de Chimie de la CNB Timișoara.

La Universitatea de Vest Timișoara nu mai există secție pentru profesori de Chimie, ci doar secție de chimie clinică și chimie criminalistică, pentru că nu au mai avut cerere din partea copiilor.
Inspectorul de specialitate Chimie - Fizică - Biologie din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Timiș, profesor Simona Bejan, a precizat, pentru AGERPRES, că laboratoarele de științe lipsesc în majoritatea unităților de învățământ din județ, mai ales în mediul rural, iar acolo unde există, sunt în mare parte nefuncționale, fiind transformate în săli de clasă.
'Dotările acestor laboratoare sunt precare, lipsind materialele necesare efectuării unor experimente. Profesorii se adaptează la condițiile concrete din fiecare clasă, creează situații favorabile învățării, integrează materialul didactic existent în structura orelor, antrenează elevii în desfășurarea activităților, realizează o esențializare a conținuturilor și o prezentare sistematică a cunoștințelor', spune Simona Bejan.
Experimentele de fizică, chimie și biologie pot fi realizate și fără o bază materială concretă, folosind metode teoretice, simulări sau observații, afirmă reprezentanta IȘJ Timiș.
Aceasta propune câteva soluții, în care copiii fac experimentul acasă și îl prezintă colegilor în clasă. De exemplu, observarea procesului de fermentație folosind drojdia de bere, luarea unor notițe și prezentarea concluziilor în fața colegilor de clasă.
Pentru fenomenul de cristalizare se pot studia cristale de sare sau zahăr, explicând apoi procesul de cristalizare și cum se formează structuri moleculare.
Sunt recomandate și alte soluții: adaptarea unor activități extrașcolare în care sunt prezentate aplicațiile practice ale științelor în viața de zi cu zi; cercurile științifice în care să aibă loc discuții și expuneri care să explice acțiunile diverșilor stimuli cu care interacționăm zilnic sau problemele actuale ale societății; formularea unor întrebări legate de concepte fizice și căutarea unor răspunsuri prin cercetare; proiecte de grup, cum ar fi construirea unui mini-vulcan utilizând bicarbonatul de sodiu și oțetul, explicând astfel reacția chimică dintre un acid și o bază.
'Sunt și experimente mentale. Putem gândi teoretic un experiment. De exemplu, poți analiza cum ar reacționa un obiect într-un câmp gravitațional diferit, folosind formulele fizice corespunzătoare; analiza unor experimente celebre din istoria fizicii, cum ar fi experimentul lui Galileo cu bilele de diferite greutăți. Pentru experimente cu plante se poate construi un mic laborator de grădinărit (acasă, n.r.), cu plantarea unor semințe în diferite condiții (lumina soarelui, umbră, umiditate) și observarea modului în care influențează acești factori creșterea plantelor; (...) observarea comportamentului animalelor de companie sau al insectelor', sugerează reprezentanta IȘJ Timiș.
La acestea se adaugă organizarea de activități practice în alte spații sau colaborarea cu alte instituții pentru a oferi elevilor acces la laboratoare: vizite la muzee sau grădini botanice, organizarea unor excursii pentru a învăța despre biodiversitate, evoluție și conservarea speciilor sau organizarea periodică de evenimente prin care elevii de gimnaziu și liceu, însoțiți de profesori, pot vizita laboratoarele de chimie, fizică și biologie ale universităților și pot participa la experimente interactive.
'Fiecare dintre aceste activități poate ajuta la dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde și mai atractive a fizicii, biologiei și chimiei, stimulând curiozitatea și dorința de cunoaștere a elevului', încheie Simona Bejan. AGERPRES/(A, AS - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Foto: (c) Florina Ianculescu/Arhiva personala
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Începe Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente organizat de Politehnica București
Cea de-a III-a ediție a Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente, începe vineri, la Politehnica București. Timp de trei zile, inventatori, cercetători, antreprenori, reprezentanți ai industriei și pasionați de tehnologie se vor reuni pentru a descoperi idei și proiecte care pot deveni soluți
UMF 'Carol Davila' - locul 10 în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight
Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București ocupă locul al 10-lea în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight, fiind singura instituție de învățământ superior din țara noastră inclusă în primele zece poziții ale ierarhiei regionale. 'Locul în top 10 al Europei Central
Harghita: Cercetările privind adaptarea agriculturii și silviculturii la schimbările climatice, prezentate la conferința ICDCRM de la Miercurea-Ciuc
Rezultatele proiectelor naționale și internaționale derulate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, care vizează adaptarea agriculturii, silviculturii și apiculturii la schimbările climatice, au fost prezentate joi, în cadrul conferinței anuale a instituției. Directorul ICD
Iași/Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' cere deblocarea banilor pentru consolidarea seismică a trei cămine
Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași, Liviu George Maha, solicită deblocarea fondurilor pentru consolidarea seismică a căminelor C6, C7 și C8, după cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Solicitarea vine după ce cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, resimțit și în Iași, readuce în aten
REPORTAJ Harghita: O întâlnire cu tradițiile vii - copiii din Miercurea-Ciuc au descoperit meșteșugurile tradiționale din zonă
Aproximativ o sută de copii de la grădinițe din Miercurea-Ciuc au descoperit, miercuri, tradițiile și meșteșugurile locale în cadrul unui atelier interactiv care a avut loc la cetatea Miko, în organizarea Asociației Zona Metropolitană Ciuc. Ideea evenimentului a pornit de la dorința de a-i apropia pe cei mici de meșteșugurile tradiționale prin expe
Vrancea: Părinți și elevi reclamă absențele unui profesor de matematică de la ore; IȘJ nu confirmă acuzațiile
Mai mulți părinți și elevi ai Școlii Gimnaziale 'Nicolae Iorga' din Focșani reclamă faptul că directorul unității de învățământ, care predă și matematica la clasele a VII-a și a VIII-a, ar întârzia frecvent sau ar lipsi de la ore, însă verificările efectuate de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Vrancea în urma unei sesizări anoni
Timiș/Elevii de la Liceul 'Nikolaus Lenau' au refuzat să stea la ore împreună cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă
Elevii clasei a VIII-a C de la Liceul 'Nikolaus Lenau' din Timișoara, unde a avut loc incidentul cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă, în octombrie, au absentat și marți, întrucât consilierul școlar promis, luni, de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ), care trebuia să fie 'dublura' profesorului în timpul orelor, n
Studiu: 89% dintre absolvenții de învățământ superior în 2020 erau angajați la cinci ani de la terminarea studiilor
Aproape 89% dintre absolvenții de învățământ superior din promoția 2020 aveau un loc de muncă la cinci ani de la finalizarea studiilor, potrivit unui studiu realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Universitatea din București îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin
Universitatea din București (UB) îi va acorda, miercuri, titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin, specialist cu reputație internațională în biologia moleculară a cancerului, în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale remarcabile la progresul cercetării științifice și la consolidarea legăturilor dintre instituția de î
Universitatea din București - precizări în cazul celor 3 angajate acuzate de delapidare: Niciun student nu a fost afectat
Universitatea din București a venit vineri cu o serie de precizări privind cazul celor trei angajate acuzate că au delapidat din taxele plătite de studenți, reprezentanții instituției dând asigurări că niciun student nu a fost afectat de neregulile constatate. Potrivit unui comunicat al UB, Direcția Financiar - Contabilă a Universității
Peste 4.000 de candidați pot participa la interviu în cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director de școală
Un număr de 4.449 de candidați pot participa la proba de interviu din cadrul concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, care a început joi, urmând să se încheie pe 27 noiembrie. Candidații au fost selectați după evaluarea proiectelor manageriale pe ca
Neamț: Cursuri suspendate în corpul de clădire al liceului unde mai mulți copii au reclamat stări de rău
Cursurile vor fi suspendate, vineri, în corpul de clădire al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani unde, joi, mai mulți copii au acuzat stări de rău și au fost transportați la spital, a anunțat Prefectura Neamț. ''Ca măsură preventivă, autoritățile locale, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Neam
Mureș: Harpă de peste 26.000 de euro, donată Colegiului Național de Artă de Asociația Cultura Viva Sighișoara
Elevii și profesorii Colegiului Național de Artă din Târgu Mureș vor beneficia permanent de o harpă de concert, evaluată la peste 26.000 de euro, după ce instrumentul, aflat în custodia unității de învățământ încă din anul 2021, va intra oficial în patrimoniul școlii printr-un contract de donație oferit de Asociația Cultura Viva Si
Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, în consultare publică
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat joi în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și constituirea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei strategii. Potrivit unui comunicat de presă al
Neamț: Nu a fost identificată cauza stării de rău a elevilor din Săbăoani, susține directorul adjunct al liceului
Directorul adjunct al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani, Fabian Șipoteanu, a declarat pentru AGERPRES că nu a fost identificată cauza stării de rău pe care au reclamat-o mai mulți elevi, în cursul zilei de joi. Acesta a explicat că mai mulți elevi de clasa a șasea au simțit la prima oră de curs un miros în








