Harghita: Institut de cercetare ultramodern, dotat cu ajutorul fondurilor europene; Director: La început nu aveam curent, utilități
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM), cu dotări ultramoderne, înființat în timp record, din fonduri europene și resurse financiare de la statul român, pe ruinele unei vechi stațiuni de cercetare a cartofului, reunește tineri specialiști care vor să lucreze acasă fără a fi nevoiți să plece din țară pentru a-și face meseria.
Cercetarea poate să aducă în țară specialiști de valoare, dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine, spune directorul ICDCRM, Szép Róbert.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Povestea Institutului de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc începe în 2019, când cercetătorul Szép Róbert, cadru didactic la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, care ocupa pe atunci funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu, a început să caute o soluție ca studenții săi să nu mai plece să facă cercetare în altă parte.

Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
''A pornit nu de la zero, ci de la minus doi. Acest institut a fost reînființat pe ruinele unei vechi stațiuni de cercetare a cartofului, care era, cumva, în moarte clinică de 20 ani. Practic, în afară de portar și personal TESA fără studii superioare, nu mai exista nimeni în cadrul stațiunii. Și am zis: Domnule, haide să creăm ceva care să aducă plusvaloare acestei zone. (...) Plusvaloare înseamnă că avem Universitatea Sapientia în zona Ciucului, avem foarte mulți studenți de bună calitate, pe care de multe ori îi pregătim pentru export. Export poate fi și în afara județului sau a regiunii în care trăim, chiar și în afară a țării. Și știm foarte bine exodul mare de tineri care pleacă din România pentru că ei nu reușesc să își îndeplinească visurile. Și unul dintre visurile studenților buni este să lucreze în mediul academic, fie în universități, fie în centre de cercetare. Și am zis: Haideți să încercăm să facem ceva pentru acești studenți buni. De aici a plecat ideea pentru care eu am plecat din administrația publică, am părăsit un post de demnitate publică și am zis să vin acasă și să construim ceva pentru acești tineri'', își începe povestea directorul ICDCRM, cercetătorul științific gradul I, dr. ing. Szép Róbert.
Acesta a început să construiască o echipă de tineri cercetători cu care a plecat pe un drum despre care spune că, la un moment dat, i se părea și lui de neparcurs.
''Noi nu aveam curent, nu aveam gaz, nu aveam utilitățile funcționabile în cadrul institutului. Cam aceasta era situația de la care am pornit în 2019. Și am zis: nu se poate! Trebuie, cumva, veniturile puține, proprii, care derivau din agricultură, din cultura terenurilor pe care le aveam, o parte luate în administrare de la ADS (Agenția Domeniilor Statului - n.r.), respectiv o parte au fost luate în arendă de la cetățeni, de la persoane fizice, am zis că trebuie cumva să completăm veniturile proprii'', își continua povestea cercetătorul.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, spune Szép, oferea o subvenție pentru institutele aflate în coordonarea sa, dar era una de bază și nu oferea posibilitatea de creștere, motiv pentru care echipa de tineri cercetători de la Miercurea-Ciuc s-a gândit să uzeze și de fondurile europene.
Într-un timp record, s-a reabilitat clădirea administrativă și a fost reconstruită clădirea de laboratoare, cu fonduri naționale, iar echiparea laboratoarelor s-a realizat din fonduri europene și proiecte naționale de cercetare.
Un scurt calcul arată că reabilitarea și dotarea laboratorului cu echipamente performante au costat în jur de patru milioane de euro, la care se adaugă consumabilele pentru aceste echipamente, care sunt, de multe ori, foarte scumpe.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
''Am pornit pe drumul acesta al fondurilor europene și cred că am realizat imposibilul. Pentru că, la ora actuală, vorbim de reabilitarea clădirii de laboratoare, care s-a făcut și din fonduri naționale, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv echiparea acestui laborator s-a făcut eminamente prin proiecte, proiecte europene și proiecte naționale de cercetare. Și în cinci ani de zile am reușit să avem, cred că, una dintre cele mai moderne infrastructuri și clădiri de laboratoare care există în rețeaua de cercetare agricolă românească. Și ne mândrim cu asta și vrem să fim un exemplu și pentru alții că se poate'', a arătat Szép Róbert.
Drumul nu a fost, însă, deloc ușor. Bazele laboratorului s-au pus în perioada pandemiei, dar echipa a fost extrem de motivată să reușească, în ciuda faptului că toată lumea lucra de acasă pentru proiectele tehnice, studiile de fezabilitate sau lansarea licitațiilor publice.
''Cred că ne-am dorit toți colegii să reușească acest proiect. Și pot să vă spun că da, a și reușit. Pentru că, dacă vă spun că faza de proiectare cu execuție la noi a durat un an și jumătate, adică noi într-un an și jumătate am avut laboratorul proiectat și funcțional, cred că este deja asta o premieră. (...) Noi am construit toată ideea și schema de proiecte astfel încât să nu ne uităm la o clădire goală, ci noi am depus proiectele și activitățile ni le-am dimensionat în așa fel încât odată cu finalizarea construcției, să înceapă să ne sosească și echipamentele cumpărate pe alte proiecte. (...) Am avut o viziune cu colegii noștri astfel încât după finalizarea laboratorului, să zicem la o jumătate de an, noi deja puteam să operăm anumite proceduri care erau necesare pentru implementarea activităților proiectelor'', a spus cercetătorul.

Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane are, în prezent, opt proiecte în implementare, trei finanțate din fonduri europene și cinci din fonduri naționale, și a finalizat un proiect major pe fonduri norvegiene.
Proiectele derulate sunt atât pe zona cinegetică și de management al faunei, cum ar fi coexistența om-carnivore mari și evaluarea situației în mai multe țări europene, cu intenția de a crea un cadru comun de gestionare a populației de carnivore mari, dar și proiecte ce vizează impactul poluării asupra ecosistemelor naturale, reziliența pădurilor la schimbările climatice sau studierea declinului populațiilor de insecte polenizatoare.

Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
La doar câțiva ani de când a fost reînființat, Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane a căpătat vizibilitate pe plan național și internațional și se află în proces de acreditare, îndeplinind toate criteriile.
''Noi îndeplinim criteriile de acreditare și suntem mândri pentru asta. Pentru că în cinci ani nu este ușor să pleci de la zero, să construiești un institut de cercetare, să-l și echipezi, să ai rezultate, să și obții proiecte, să și avansezi în cariera academică. Avem trei colegi care au avansat la gradul de cercetător gradul doi, eu sunt cercetător gradul unu, avem o sumedenie de doctoranzi, suntem doi conducători de doctorat în cadrul institutului, avem și doctori pe care i-am creat în acești cinci ani. Deci, vă dați seama ce început fulminant a trebuit să avem, asta ca să ne și lăudăm puțin, și să lucrăm pe toate palierele, astfel încât astăzi să nu avem probleme de acreditare și să avem ce să arătăm. Și să fim un jucător important pe piață'', a subliniat Szép Róbert.
Întrebat dacă mai este nevoie de cercetare în România, ținând cont că domeniul a fost permanent vitregit de alocări bugetare, Szep Robert spune că și acest lucru a reprezentat un imbold pentru echipa de la Miercurea-Ciuc, ca să demonstreze că se poate face cercetare în România, chiar și în provincie.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
''Probabil că și acest lucru a fost un imbold pentru noi, să spunem că, contrar subfinanțării, trebuie să reușim și trebuie să aducem fonduri suplimentare în țară, tocmai ca să arătăm că se poate, putem face cercetare performantă în România, nu doar în București, nu doar în orașele centre universitare mari, ci și în provincie. Și în provincie se poate face cercetare, și în provincie poți să aduci cercetători de calitate, dacă ai ce să le oferi. Dacă ai proiecte, dacă ai proiecte cu vizibilitate mare, dacă din proiectele respective, ei poți să-și crească o carieră de cercetători. (...) Eu spun că nu există inovare fără cercetare. Și Europa suferă. Dacă vă uitați puțin pe statistici, vedeți că Europa suferă în zona aceasta a inovării. Practic, mai toate țările mai dezvoltate, asiatice, sunt mult înaintea Europei. Europa trebuie să-și schimbe viziunea în ceea ce privește cercetarea și să meargă mai mult pe calitate și nu pe cantitate'', a punctat Szép Róbert.
El a adăugat că cercetarea necesită timp, la fel ca și pregătirea cercetătorilor, iar problema în România este că se așteaptă rezultate de pe o zi la alta.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Potrivit lui Szép Róbert, cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea României și poate readuce în țară specialiștii care lucrează acum în centrele de cercetare din lume.
''Cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea economică a României. Și noi trebuie să înțelegem că da, cercetarea, învățământul sunt puncte-cheie pe care noi trebuie să ne bazăm ca țara asta să iasă din anonimatul în care astăzi se află în ceea ce privește cercetarea. Nu zic că nu avem câteva institute cu cercetători foarte buni. Da, există, cercetarea a început să se miște și în România, dar nu la nivelul la care ne așteptăm noi, cercetătorii, să se desfășoare lucrurile. (...) Și fără cercetare eu nu cred că România poate să inoveze. Și credeți-mă, cercetarea poate să aducă în țară specialiști de valoare, poate să readucă cetățenii care lucrează în centre importante de cercetare în Europa și în lume. Și cu aceștia facem inovare. Dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine'', a conchis cercetătorul Szep Robert. AGERPRES/ (A - redactor: Gina Ștefan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Începe Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente organizat de Politehnica București
Cea de-a III-a ediție a Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente, începe vineri, la Politehnica București. Timp de trei zile, inventatori, cercetători, antreprenori, reprezentanți ai industriei și pasionați de tehnologie se vor reuni pentru a descoperi idei și proiecte care pot deveni soluți
UMF 'Carol Davila' - locul 10 în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight
Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București ocupă locul al 10-lea în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight, fiind singura instituție de învățământ superior din țara noastră inclusă în primele zece poziții ale ierarhiei regionale. 'Locul în top 10 al Europei Central
Harghita: Cercetările privind adaptarea agriculturii și silviculturii la schimbările climatice, prezentate la conferința ICDCRM de la Miercurea-Ciuc
Rezultatele proiectelor naționale și internaționale derulate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, care vizează adaptarea agriculturii, silviculturii și apiculturii la schimbările climatice, au fost prezentate joi, în cadrul conferinței anuale a instituției. Directorul ICD
Iași/Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' cere deblocarea banilor pentru consolidarea seismică a trei cămine
Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași, Liviu George Maha, solicită deblocarea fondurilor pentru consolidarea seismică a căminelor C6, C7 și C8, după cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Solicitarea vine după ce cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, resimțit și în Iași, readuce în aten
REPORTAJ Harghita: O întâlnire cu tradițiile vii - copiii din Miercurea-Ciuc au descoperit meșteșugurile tradiționale din zonă
Aproximativ o sută de copii de la grădinițe din Miercurea-Ciuc au descoperit, miercuri, tradițiile și meșteșugurile locale în cadrul unui atelier interactiv care a avut loc la cetatea Miko, în organizarea Asociației Zona Metropolitană Ciuc. Ideea evenimentului a pornit de la dorința de a-i apropia pe cei mici de meșteșugurile tradiționale prin expe
Vrancea: Părinți și elevi reclamă absențele unui profesor de matematică de la ore; IȘJ nu confirmă acuzațiile
Mai mulți părinți și elevi ai Școlii Gimnaziale 'Nicolae Iorga' din Focșani reclamă faptul că directorul unității de învățământ, care predă și matematica la clasele a VII-a și a VIII-a, ar întârzia frecvent sau ar lipsi de la ore, însă verificările efectuate de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Vrancea în urma unei sesizări anoni
Timiș/Elevii de la Liceul 'Nikolaus Lenau' au refuzat să stea la ore împreună cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă
Elevii clasei a VIII-a C de la Liceul 'Nikolaus Lenau' din Timișoara, unde a avut loc incidentul cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă, în octombrie, au absentat și marți, întrucât consilierul școlar promis, luni, de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ), care trebuia să fie 'dublura' profesorului în timpul orelor, n
Studiu: 89% dintre absolvenții de învățământ superior în 2020 erau angajați la cinci ani de la terminarea studiilor
Aproape 89% dintre absolvenții de învățământ superior din promoția 2020 aveau un loc de muncă la cinci ani de la finalizarea studiilor, potrivit unui studiu realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Universitatea din București îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin
Universitatea din București (UB) îi va acorda, miercuri, titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin, specialist cu reputație internațională în biologia moleculară a cancerului, în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale remarcabile la progresul cercetării științifice și la consolidarea legăturilor dintre instituția de î
Universitatea din București - precizări în cazul celor 3 angajate acuzate de delapidare: Niciun student nu a fost afectat
Universitatea din București a venit vineri cu o serie de precizări privind cazul celor trei angajate acuzate că au delapidat din taxele plătite de studenți, reprezentanții instituției dând asigurări că niciun student nu a fost afectat de neregulile constatate. Potrivit unui comunicat al UB, Direcția Financiar - Contabilă a Universității
Peste 4.000 de candidați pot participa la interviu în cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director de școală
Un număr de 4.449 de candidați pot participa la proba de interviu din cadrul concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, care a început joi, urmând să se încheie pe 27 noiembrie. Candidații au fost selectați după evaluarea proiectelor manageriale pe ca
Neamț: Cursuri suspendate în corpul de clădire al liceului unde mai mulți copii au reclamat stări de rău
Cursurile vor fi suspendate, vineri, în corpul de clădire al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani unde, joi, mai mulți copii au acuzat stări de rău și au fost transportați la spital, a anunțat Prefectura Neamț. ''Ca măsură preventivă, autoritățile locale, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Neam
Mureș: Harpă de peste 26.000 de euro, donată Colegiului Național de Artă de Asociația Cultura Viva Sighișoara
Elevii și profesorii Colegiului Național de Artă din Târgu Mureș vor beneficia permanent de o harpă de concert, evaluată la peste 26.000 de euro, după ce instrumentul, aflat în custodia unității de învățământ încă din anul 2021, va intra oficial în patrimoniul școlii printr-un contract de donație oferit de Asociația Cultura Viva Si
Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, în consultare publică
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat joi în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și constituirea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei strategii. Potrivit unui comunicat de presă al
Neamț: Nu a fost identificată cauza stării de rău a elevilor din Săbăoani, susține directorul adjunct al liceului
Directorul adjunct al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani, Fabian Șipoteanu, a declarat pentru AGERPRES că nu a fost identificată cauza stării de rău pe care au reclamat-o mai mulți elevi, în cursul zilei de joi. Acesta a explicat că mai mulți elevi de clasa a șasea au simțit la prima oră de curs un miros în








