Harghita: Institut de cercetare ultramodern, dotat cu ajutorul fondurilor europene; Director: La început nu aveam curent, utilități
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM), cu dotări ultramoderne, înființat în timp record, din fonduri europene și resurse financiare de la statul român, pe ruinele unei vechi stațiuni de cercetare a cartofului, reunește tineri specialiști care vor să lucreze acasă fără a fi nevoiți să plece din țară pentru a-și face meseria.
Cercetarea poate să aducă în țară specialiști de valoare, dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine, spune directorul ICDCRM, Szép Róbert.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Povestea Institutului de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc începe în 2019, când cercetătorul Szép Róbert, cadru didactic la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, care ocupa pe atunci funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu, a început să caute o soluție ca studenții săi să nu mai plece să facă cercetare în altă parte.
Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
''A pornit nu de la zero, ci de la minus doi. Acest institut a fost reînființat pe ruinele unei vechi stațiuni de cercetare a cartofului, care era, cumva, în moarte clinică de 20 ani. Practic, în afară de portar și personal TESA fără studii superioare, nu mai exista nimeni în cadrul stațiunii. Și am zis: Domnule, haide să creăm ceva care să aducă plusvaloare acestei zone. (...) Plusvaloare înseamnă că avem Universitatea Sapientia în zona Ciucului, avem foarte mulți studenți de bună calitate, pe care de multe ori îi pregătim pentru export. Export poate fi și în afara județului sau a regiunii în care trăim, chiar și în afară a țării. Și știm foarte bine exodul mare de tineri care pleacă din România pentru că ei nu reușesc să își îndeplinească visurile. Și unul dintre visurile studenților buni este să lucreze în mediul academic, fie în universități, fie în centre de cercetare. Și am zis: Haideți să încercăm să facem ceva pentru acești studenți buni. De aici a plecat ideea pentru care eu am plecat din administrația publică, am părăsit un post de demnitate publică și am zis să vin acasă și să construim ceva pentru acești tineri'', își începe povestea directorul ICDCRM, cercetătorul științific gradul I, dr. ing. Szép Róbert.
Acesta a început să construiască o echipă de tineri cercetători cu care a plecat pe un drum despre care spune că, la un moment dat, i se părea și lui de neparcurs.
''Noi nu aveam curent, nu aveam gaz, nu aveam utilitățile funcționabile în cadrul institutului. Cam aceasta era situația de la care am pornit în 2019. Și am zis: nu se poate! Trebuie, cumva, veniturile puține, proprii, care derivau din agricultură, din cultura terenurilor pe care le aveam, o parte luate în administrare de la ADS (Agenția Domeniilor Statului - n.r.), respectiv o parte au fost luate în arendă de la cetățeni, de la persoane fizice, am zis că trebuie cumva să completăm veniturile proprii'', își continua povestea cercetătorul.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, spune Szép, oferea o subvenție pentru institutele aflate în coordonarea sa, dar era una de bază și nu oferea posibilitatea de creștere, motiv pentru care echipa de tineri cercetători de la Miercurea-Ciuc s-a gândit să uzeze și de fondurile europene.
Într-un timp record, s-a reabilitat clădirea administrativă și a fost reconstruită clădirea de laboratoare, cu fonduri naționale, iar echiparea laboratoarelor s-a realizat din fonduri europene și proiecte naționale de cercetare.
Un scurt calcul arată că reabilitarea și dotarea laboratorului cu echipamente performante au costat în jur de patru milioane de euro, la care se adaugă consumabilele pentru aceste echipamente, care sunt, de multe ori, foarte scumpe.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
''Am pornit pe drumul acesta al fondurilor europene și cred că am realizat imposibilul. Pentru că, la ora actuală, vorbim de reabilitarea clădirii de laboratoare, care s-a făcut și din fonduri naționale, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv echiparea acestui laborator s-a făcut eminamente prin proiecte, proiecte europene și proiecte naționale de cercetare. Și în cinci ani de zile am reușit să avem, cred că, una dintre cele mai moderne infrastructuri și clădiri de laboratoare care există în rețeaua de cercetare agricolă românească. Și ne mândrim cu asta și vrem să fim un exemplu și pentru alții că se poate'', a arătat Szép Róbert.
Drumul nu a fost, însă, deloc ușor. Bazele laboratorului s-au pus în perioada pandemiei, dar echipa a fost extrem de motivată să reușească, în ciuda faptului că toată lumea lucra de acasă pentru proiectele tehnice, studiile de fezabilitate sau lansarea licitațiilor publice.
''Cred că ne-am dorit toți colegii să reușească acest proiect. Și pot să vă spun că da, a și reușit. Pentru că, dacă vă spun că faza de proiectare cu execuție la noi a durat un an și jumătate, adică noi într-un an și jumătate am avut laboratorul proiectat și funcțional, cred că este deja asta o premieră. (...) Noi am construit toată ideea și schema de proiecte astfel încât să nu ne uităm la o clădire goală, ci noi am depus proiectele și activitățile ni le-am dimensionat în așa fel încât odată cu finalizarea construcției, să înceapă să ne sosească și echipamentele cumpărate pe alte proiecte. (...) Am avut o viziune cu colegii noștri astfel încât după finalizarea laboratorului, să zicem la o jumătate de an, noi deja puteam să operăm anumite proceduri care erau necesare pentru implementarea activităților proiectelor'', a spus cercetătorul.
Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane are, în prezent, opt proiecte în implementare, trei finanțate din fonduri europene și cinci din fonduri naționale, și a finalizat un proiect major pe fonduri norvegiene.
Proiectele derulate sunt atât pe zona cinegetică și de management al faunei, cum ar fi coexistența om-carnivore mari și evaluarea situației în mai multe țări europene, cu intenția de a crea un cadru comun de gestionare a populației de carnivore mari, dar și proiecte ce vizează impactul poluării asupra ecosistemelor naturale, reziliența pădurilor la schimbările climatice sau studierea declinului populațiilor de insecte polenizatoare.
Foto: (c) ICDCRM Miercurea-Ciuc
La doar câțiva ani de când a fost reînființat, Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane a căpătat vizibilitate pe plan național și internațional și se află în proces de acreditare, îndeplinind toate criteriile.
''Noi îndeplinim criteriile de acreditare și suntem mândri pentru asta. Pentru că în cinci ani nu este ușor să pleci de la zero, să construiești un institut de cercetare, să-l și echipezi, să ai rezultate, să și obții proiecte, să și avansezi în cariera academică. Avem trei colegi care au avansat la gradul de cercetător gradul doi, eu sunt cercetător gradul unu, avem o sumedenie de doctoranzi, suntem doi conducători de doctorat în cadrul institutului, avem și doctori pe care i-am creat în acești cinci ani. Deci, vă dați seama ce început fulminant a trebuit să avem, asta ca să ne și lăudăm puțin, și să lucrăm pe toate palierele, astfel încât astăzi să nu avem probleme de acreditare și să avem ce să arătăm. Și să fim un jucător important pe piață'', a subliniat Szép Róbert.
Întrebat dacă mai este nevoie de cercetare în România, ținând cont că domeniul a fost permanent vitregit de alocări bugetare, Szep Robert spune că și acest lucru a reprezentat un imbold pentru echipa de la Miercurea-Ciuc, ca să demonstreze că se poate face cercetare în România, chiar și în provincie.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
''Probabil că și acest lucru a fost un imbold pentru noi, să spunem că, contrar subfinanțării, trebuie să reușim și trebuie să aducem fonduri suplimentare în țară, tocmai ca să arătăm că se poate, putem face cercetare performantă în România, nu doar în București, nu doar în orașele centre universitare mari, ci și în provincie. Și în provincie se poate face cercetare, și în provincie poți să aduci cercetători de calitate, dacă ai ce să le oferi. Dacă ai proiecte, dacă ai proiecte cu vizibilitate mare, dacă din proiectele respective, ei poți să-și crească o carieră de cercetători. (...) Eu spun că nu există inovare fără cercetare. Și Europa suferă. Dacă vă uitați puțin pe statistici, vedeți că Europa suferă în zona aceasta a inovării. Practic, mai toate țările mai dezvoltate, asiatice, sunt mult înaintea Europei. Europa trebuie să-și schimbe viziunea în ceea ce privește cercetarea și să meargă mai mult pe calitate și nu pe cantitate'', a punctat Szép Róbert.
El a adăugat că cercetarea necesită timp, la fel ca și pregătirea cercetătorilor, iar problema în România este că se așteaptă rezultate de pe o zi la alta.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Potrivit lui Szép Róbert, cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea României și poate readuce în țară specialiștii care lucrează acum în centrele de cercetare din lume.
''Cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea economică a României. Și noi trebuie să înțelegem că da, cercetarea, învățământul sunt puncte-cheie pe care noi trebuie să ne bazăm ca țara asta să iasă din anonimatul în care astăzi se află în ceea ce privește cercetarea. Nu zic că nu avem câteva institute cu cercetători foarte buni. Da, există, cercetarea a început să se miște și în România, dar nu la nivelul la care ne așteptăm noi, cercetătorii, să se desfășoare lucrurile. (...) Și fără cercetare eu nu cred că România poate să inoveze. Și credeți-mă, cercetarea poate să aducă în țară specialiști de valoare, poate să readucă cetățenii care lucrează în centre importante de cercetare în Europa și în lume. Și cu aceștia facem inovare. Dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine'', a conchis cercetătorul Szep Robert. AGERPRES/ (A - redactor: Gina Ștefan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Universitatea din București a aderat la Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene
Rectorul Universității din București (UB), Marian Preda, a semnat miercuri Memorandumul de aderare la Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene, alături de reprezentanți ai Universității 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca și ai Universității 'Ștefan cel Mare' din Suceava. 'Rectorul Universității din București (UB), prof. univ. d
Vâlcea: Planul de afaceri al liceenilor de la Seminarul Teologic, în finala națională a 'Maratonului pentru Educație Antreprenorială'
Echipa Seminarului Teologic Ortodox 'Sfântul Nicolae' din Râmnicu Vâlcea s-a clasat pe primul loc la etapa județeană a competiției de planuri de afaceri 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială' și va reprezenta județul la faza națională a acestui concurs dedicat descoperirii vocației și dezvoltării spiritului antreprenorial î
Bihor/Stephen Clark, la Oradea: Dezinformarea amenință democrația europeană și încrederea publică
Directorul Direcției pentru Birouri de Legătură din cadrul Direcției Generale pentru Comunicare a Parlamentului European, Stephen Clark, a declarat miercuri, la Universitatea din Oradea, că dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru democrația europeană și pentru încrederea cetățenilor în instituții și mass-media. Oficialul
Tulcea: 100 de ani de cercetare în Delta Dunării
Specialiști din șase state participă, zilele acestea, la conferința internațională 'Istoria și viitorul sănătății zonelor umede - 100 de ani de cercetare pentru management sustenabil în Delta Dunării', organizată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea. Evenimentul, care reunește experți din Georgia, Germa
Black Sea Defense and Aerospace - la București; accent pe sisteme autonome, drone, contradrone, aplicații cu AI
Black Sea Defense and Aerospace - BSDA, principalul eveniment din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate, începe miercuri, la București, pe platforma Romaero Băneasa. Potrivit unui comunicat de presă, cea de a X-a ediție, care marchează 20 de ani de la lansare, este și cea mai amplă organizată până î
Ministerul Educației: Noile tehnologii să sprijine profesorii fără a le înlocui rolul esențial sau autonomia profesională
România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității și inovării pedagogice, dar noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională, afirmă reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Precizările vin în contextul partici
Mureș: UMFST pregătește lansarea din toamnă a programului de Medicină în limba franceză
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ''George Emil Palade'' din Târgu Mureș a găzduit, luni, o întâlnire cu conducerea Institutului Francez din Cluj-Napoca, în perspectiva lansării programului de Medicină în limba franceză începând cu anul universitar 2026-2027.
Dolj: Elevii de liceu au transformat ideile de afaceri în proiecte reale la semifinala Maratonului pentru Educație Antreprenorială
Casa Studenților din Craiova a găzduit semifinala celei de-a IV-a ediții a ''Maratonului pentru Educație Antreprenorială'', program inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care a reunit elevi, antreprenori, profesori și reprezentanți ai mediului instituțional într-un exercițiu aplicat de educație economică și ant
Elevii români au participat cu succes la Olimpiada internațională de limba și literatura latină
România a fost reprezentată cu succes la cea de-a 45-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limbă și Literatură Latină - Certamen Ciceronianum Arpinas, desfășurată între 7 și 10 mai în Arpino, Italia. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, elevul David-Andrei Barbu, de la Seminarul Teologic Ortodox București, a obțin
Vrancea: Echipa de robotică AICitizens, invitată la turneul internațional Multinational Tech Invitational din SUA
Echipa de robotică AICitizens, de la Colegiul Național ''Al. I. Cuza'' din Focșani, a fost invitată să participe la turneul de elită Multinational Tech Invitational (MTI), care va avea loc în Maryland, SUA, competiție rezervată unui număr restrâns de echipe de top din cadrul FIRST Tech Challenge (FTC). Invitația vin
Bihor: Proiect academic internațional pentru formarea de specialiști pentru tehnologiile Industry 4.0
Reprezentanți ai opt instituții de învățământ superior din Bulgaria, Irlanda, România, Polonia și Pakistan participă, săptămâna aceasta, la Oradea, la o întâlnire într-un proiect internațional menit să modernizeze educația tehnică academică folosind realitatea augmentată și virtuală. Potrivit Biroului
Județul Gorj, în finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială cu o rețea de automate inteligente pentru produse de curățenie
Județul Gorj intră în finala națională a Maratonului pentru Educație Antreprenorială cu o rețea de automate inteligente pentru produse de curățenie în sistem refill, realizată de elevii Liceului de Arte din Târgu Jiu. Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Fem
Placă comemorativă dedicată misiunii Apollo 16, inaugurată la Politehnica București, în prezența astronautului Charles Duke
O placă comemorativă dedicată misiunii Apollo 16 va fi inaugurată sâmbătă, în campusul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, în prezența astronautului Charles Duke, unul dintre cei 12 oameni care au pășit pe Lună, a anunțat instituția de învățământ superior. Ceremonia are loc în cadrul Space
Bihor: 140 de echipe din 16 țări la Robotics Championship de la Oradea, vineri și sâmbătă
Oradea devine, vineri și sâmbătă, capitala internațională a roboticii și tehnologiei, odată cu startul unei noi ediții ediției a Robotics Championship, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de robotică din Europa. Potrivit unui comunicat al Visit Oradea, publicul va avea acces liber și va putea descoperi, în Arena Antonio A
Arad: Manipularea din online privind viața din comunism, combătută la muzeu cu lecții pentru tineri
Manipularea de pe rețelele de socializare legată de viața din comunism este combătută în județul Arad chiar la muzeu, prin lecții deschise ținute tinerilor din licee, fiind demontate astfel miturile care circulă despre epoca lui Nicolae Ceaușescu.