O dioramă spectaculoasă a râului Mureș, care prezintă porțiuni de ecosistem din defileul Toplița-Deda până la Târgu Mureș, cuprinzând trei arii protejate, care oferă vizitatorului impresia realității, a fost amenajată la Secția de Științele Naturii a Muzeului Județean.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

'Dintotdeauna apele curgătoare au reprezentat pentru cei care locuiesc pe malurile acestora o adevărată binecuvântare. Toate speciile, de la plante la animale și până la oameni, se bucură de beneficiile aduse de ape. Patrimoniul natural atât de bogat și divers al Mureșului ne-a inspirat în realizarea acestei diorame. De-a lungul râului Mureș există mai multe arii protejate, iar diorama aduce în atenția publicului trei dintre acestea. Fauna specifică zonelor prezentate vine să completeze peisajul natural caracteristic râului Mureș. În realizarea acestei diorame au fost folosite atât materiale naturale, cât și replici ale unor specii de plante și animale. Puteți admira aici 20 de exemplare de păsări din colecția muzeului, două specii de mamifere naturalizate, 10 replici de amfibieni și reptile, 19 specii de pești (tot replici) și peste 100 de exemplare de replici de plante superioare', a declarat, joi, pentru AGERPRES, cercetătorul științific Mihaela Sămărghițan, din cadrul Secției de Științele Naturii.

Potrivit cercetătorului, în primul segment al vitrinei este reprezentată zona Toplița-Stânceni, unde malurile Mureșului sunt acoperite de pajiști și păduri de luncă dominate de patru specii de salcie. Pe porțiunea din mijloc a dioramei se continuă segmentele de pădure de luncă, cuprinzând salcie, frasin, plop, apoi zonele cu arbuști. precum zălog, alun, păducel, călin și altele.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

'Din loc în loc, se întâlnesc insule cu pietriș acoperite cu Calamagrostis pseudophragmites sau trestioară de mal, trestioară de râu. Malurile apei sunt dominate de specii higrofile, cum ar fi rogozuri, pipirig și pajiști umede. Pe aceste porțiuni, stuful și papura se întâlnesc frecvent formând pâlcuri dese și întinse. Cel de-al treilea segment al vitrinei reprezintă un sector mai lent al râului, unde sunt prezente și specii întâlnite în bălți semipermanente de pe mal sau în apropierea acestuia, precum otrățelul de baltă. Prin realizarea acestei expoziții dorim să oferim o gamă largă de posibilități pentru a înțelege mai bine mediul nostru natural și impactul acestuia asupra vieții noastre', a arătat Mihaela Sămărghițan.

Pe lângă diorama Văii Mureșului Superior, la Secția de Științele Naturii există și o sală a biodiversității, care cuprinde o colecție de entomologie reprezentată prin 78 exemplare de fluturi, între care și o raritate, precum fluturele Apollo (Parnassius apollo transsylvanicus), și 100 de insecte.

Tot aici este prezentată și Colecția Aves, cu 14 specii de păsări, între care câteva specii rare precum barza neagră și călifarul alb.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

'Putem admira cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibărește pe teritoriul României, codalbul, alături de cea mai mică pasăre din România și din Europa, aușelul cu capul galben. Se pot observa și câteva cuiburi și ouă de păsări - mierlă, silvie mică, rață mică, pițigoi mare. Mamiferele sunt și ele reprezentate prin patru specii, veverița roșie, dihorul, popândăul și cârtița. Amfibienii și reptilele impresionează printr-un exemplar de caiman cu bot lat, o specie protejată, nativă în America de Sud, care provine de la Grădina Zoologică Târgu Mureș. Din colecția de moluște am ales să prezentăm două exemplare spectaculoase de Cymbium glans, un melc marin exotic răspândit în Atlanticul de Est (Senegal, Angola)', a afirmat cercetătorul.

Sala dioramelor prezintă și alte elemente inedite din flora și fauna județului Mureș.

'Exponatele de floră și faună sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice - biocenoze, biogrupuri, diorame - cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism și mediu și de a conștientiza publicul de necesitatea protejării mediului. În total, în secția noastră sunt reprezentate cinci ecosisteme diferite, patru ecosisteme naturale surprinse în cele patru anotimpuri și un ecosistem antropic, fiecare cu caracteristicile vegetale și faunistice ilustrate într-o succesiune logică. Avem un ecosistem acvatic, un lac de câmpie, un ecosistem de pajiște de câmpie și două ecosisteme de pădure, o pădure de foioase și o pădure de rășinoase. Ecosistemul antropic, un ecosistem urban (parc), ne este poate cel mai familiar dintre toate ecosistemele', a subliniat Mihaela Sămărghițan.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

Pentru primăvară, Secția de Științele Naturii din Târgu Mureș prezintă lacul Fărăgău, o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, adică rezervație naturală de tip mixt. Acesta este inclus în situl de importanță comunitară lacurile Fărăgău - Glodeni (ROSCI0100) și reprezintă o zonă naturală, cuprinzând luciul de apă, iazul, eleșteul și terenul dimprejur, care adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie.

Pentru vară, muzeul prezintă Câmpia Transilvaniei iar toamna este reprezentată de Rezervația naturală Pădurea Mociar, o arie protejată de interes național care are stejari cu o vârstă cuprinsă între 400 și 600 de ani.

Pentru peisajul de iarnă este prezentat un ecosistem de pădure de rășinoase din Parcul Național Călimani, în zona Valea Răstolița. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiș, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)