Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a afirmat, vineri, că în învățământul superior, datorită autonomiei universitare, există unele tendințe pozitive, calificând drept un câștig situarea în clasamentele internaționale între primele 1.500 de instituții de învățământ superior, în condițiile finanțării și mecanismelor legislative din țara noastră.

'În zona de învățământ superior, prin faptul că ai autonomia universitară, mă uit și, în ultimii ani, am văzut unele tendințe pozitive. Totuși, universitățile românești - cât le criticăm noi și acum două săptămâni eram rector, nu eram ministru, știu bine situația din domeniu - în ultimii ani vedem că intră în alianțe europene și sunt multe care fac parte din alianțe, unele foarte puternice. În același timp, apar tot mai multe în ratingurile internaționale, e drept, mai spre coada ratingului, dar sunt acolo, joacă Liga campionilor, chiar dacă nu câștigă Liga campionilor. (...) Când sunt 30.000 de universități, faptul că ai intrat între primele 1.500 eu zic că e un câștig, în condițiile în care noi știm și care e finanțarea și știm și care sunt mecanismele legislative pe care le avem, care, de multe ori, nu favorizează încă suficient de bine excelența', a declarat Daniel David, într-o conferință de presă privind starea învățământului și a cercetării la preluarea mandatului și prezentarea priorităților sale.

În opinia sa, în învățământul superior problema 'majoră' ține de nediferențierea universităților.

'Prin Legea învățământului superior (...) a apărut un lucru bun - universitățile ar fi bine să-și definească voluntar, de jos în sus, nu le forțează nimeni, misiunea academică pe care o doresc. Unele pot să fie mai focalizate pe educație, formare de resursă umană, cercetare de care au nevoie autoritățile locale sau cele regionale, altele pot să fie focalizate mai echilibrat pe zona de educație și cercetare, altele care vor să facă cercetare avansată internațională', a susținut ministrul.

Potrivit acestuia, în momentul în care nu se diferențiază foarte clar aceste misiuni apar 'o mulțime' de probleme.

'Cu evaluarea, niciodată nu știi ce criterii să folosești, pentru că unele criterii sunt mulțumitoare pentru unele universități, nemulțumitoare pentru alte universități. Apare o birocratizare extraordinară a proceselor de evaluare. Colegii mei din universități încep să se plângă că începem să facem mai multă evaluare și raportări de date decât activitate de cercetare. Studenții pot să fie confuzați, fiindcă, într-adevăr, dacă tu te aștepți că mergi într-o universitate care va fi în primul rând antreprenorială și în conexiune directă cu piața muncii și dai de o universitate care are în primul rând o proiecție de cercetare avansată s-ar putea să fi cam nemulțumit și invers', a explicat Daniel David.

El a pledat pentru flexibilizarea programelor universităților.

'Flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi (...) în care noi condiționăm ciclurile de studiu într-o universitate. Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă nu aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă nu aveai masterat sau licență într-un domeniu. Când te uiți la Harvard sau la marile universități, cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare. De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv. Dacă tu îi atingi, fără a face și licență în domeniul respectiv, ar trebui să poți face acest lucru. De aceea, în străinătate ai universitățile care se dezvoltă ca școli de tip graduate, nu sunt toate școli focalizate pe licență. Deci această flexibilitate este, iarăși, foarte importantă', a evidențiat ministrul. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)