Consorţiul ''Universitaria'', cea mai complexă structură academică de profil din România sub aspectul tradiţiei academice, propune revizuirea sistemului de finanţare a învăţământului superior şi promovarea excelenţei academice.

În perioada 14-17 noiembrie 2024, la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi s-a desfăşurat reuniunea Consorţiului ''Universitaria'', în cadrul căreia au fost analizate ultimele tendinţe din învăţământul universitar şi au fost discutate unele dintre cele mai relevante aspecte legate de starea actuală a învăţământului superior românesc şi nu numai.

La eveniment au participat reprezentanţii tuturor celor nouă universităţi membre ale Consorţiului ''Universitaria'': Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi Universitatea "Ovidius" din Constanţa, precum şi cei ai Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău), instituţie de învăţământ superior care are statut de membru asociat în cadrul Consorţiului.

La eveniment au participat rectori, preşedinţi ai senatelor universitare, prorectori, directori ai consiliilor pentru studiile universitare de doctorat, directori generali administrativi, secretari şefi, studenţi şi delegaţi ai sindicatelor din universităţile membre ale Consorţiului, din partea Ministerului Educaţiei - conf. univ. dr. Daniela Vasilica Burghilă, director general în Direcţia Generală Învăţământ Superior, şi prof. univ. dr. Mihai Păunică, director general în Direcţia Generală Economică, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale.

După cuvântul de deschidere care i-a aparţinut rectorului Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, prof. univ. dr. Marian Barbu, preşedintele în exerciţiu al Consorţiului "Universitaria", prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a prezentat o sinteză a activităţii desfăşurate la nivelul Consorţiului pe parcursul ultimelor şapte luni. Ulterior, dezbaterile s-au derulat în cadrul unor grupuri de lucru, specializate pe anumite teme, după cum urmează: finanţare, resurse umane şi administraţie, activitate studenţească, cercetare şi studii doctorale, activitate didactică şi managementul calităţii, activitate sindicală etc.

"Unul dintre cele mai importante aspecte analizate a fost reprezentat de metodologia de finanţare a învăţământului superior, fiind subliniate o serie de probleme legate de insuficienta fundamentare a unora dintre coeficienţii de cost utilizaţi pentru repartizarea finanţării de bază, dar şi a principiului conform căruia aceiaşi coeficienţi de cost sunt utilizaţi pentru repartizarea finanţării suplimentare între diferite ramuri de ştiinţă. Se impune o regândire a filosofiei care stă la baza alocării acesteia din urmă, prin luarea în considerare a numărului fizic de studenţi şi cadre didactice, precum şi prin accentuarea dimensiunii legate de excelenţa academică şi utilizarea unor metode obiective şi a unor indicatori relevanţi de măsurare a calităţii. O altă temă dezbătută în cadrul reuniunii a vizat modul de alocare a locurilor finanţate de la bugetul de stat, fiind semnalate anumite aspecte care diminuează impactul social, dar şi economic al acestui tip de politică publică. În acest context, se impune o mai bună corelare a distribuţiei locurilor bugetate cu mărimea populaţiei şi cu numărul absolvenţilor de studii liceale, corectarea unor dezechilibre evidente între centre universitare şi chiar între regiuni, luarea în considerare a cererii din partea candidaţilor, evaluată prin prisma numărului de studenţi înmatriculaţi cu taxă. Astfel, la repartizarea locurilor bugetate rămase neocupate după sesiunea de admitere din toamnă, ar trebui să fie luat în calcul criteriul legat de numărul studenţilor admişi cu taxă în anul curent", se arată într-un comunicat de presă remis de Universitatea "Dunărea de Jos".

O altă temă abordată în cadrul discuţiilor a vizat finanţarea cercetării ştiinţifice şi o serie de probleme identificate în cadrul ultimelor competiţii naţionale de proiecte de cercetare. Astfel, s-a ajuns la concluzia că ar fi necesară implementarea unor măsuri, cum ar fi: regândirea modului de grupare a domeniilor de cercetare în cadrul cărora se concurează pentru finanţarea proiectelor, identificarea modalităţilor prin care este asigurată creşterea relevanţei ştiinţifice a temelor finanţate, mai ales din perspectiva strategiei de dezvoltare a României şi a priorităţilor identificate la nivel naţional, dar şi revizuirea criteriilor de evaluare a proiectelor pentru asigurarea unui mecanism corect de alocare a fondurilor destinate finanţării proiectelor de cercetare.

"A fost ridicată şi problema resurselor alocate finanţării masteratului didactic, al cărui impact ar putea fi cu mult mai mare dacă ar exista o condiţionare a finanţării, mai ales din perspectiva burselor deloc de neglijat din punctul de vedere al cuantumului, de asumarea de către studenţi a obligaţiei de a urma, pentru o anumită perioadă, o carieră profesională în învăţământul preuniversitar. În acelaşi context, a fost propusă o clarificare a sistemului de evaluare a parcursului profesional al absolvenţilor de studii universitare, cu atât mai mult cu cât numeroase programe de studii din universităţile comprehensive, dintre cele care au un caracter mai puţin vocaţional, oferă perspective de carieră foarte diverse, multe chiar prevăzute de condiţiile de angajare pe diferite funcţii în sistemul public", potrivit sursei citate.

Participanţii la reuniunea Consorţiului Universitaria au subliniat de asemenea importanţa colaborării cu instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, în contextul continuării parcursului european al acesteia. În acest sens, a fost subliniată deschiderea existentă atât la nivelul Consorţiului, cât şi din punctul de vedere al fiecărui membru al acestuia pentru intensificarea relaţiilor de colaborare cu universităţile de peste Prut, susţinerea acestora în demersurile vizând conectarea acestora la reţelele şi alianţele universitare cele mai reprezentative la nivel internaţional şi asigurarea celor mai bune condiţii pentru derularea proiectelor bilaterale România - Republica Moldova.

Dintre celelalte propuneri rezultate în urma dezbaterilor din cadrul grupurilor de lucru mai pot fi menţionate următoarele: adoptarea reglementărilor subsecvente noii legi a învăţământului superior în termenele prevăzute şi clarificarea de îndată a problemelor apărute din cauza lipsei unor reglementări pe fondul schimbărilor legislative; revizuirea standardelor specifice pentru domeniile/programele de studii universitare, printr-o abordare strategică, la nivel naţional, cu implicarea specialiştilor din fiecare domeniu şi cu mecanisme de consultare a părţilor interesate corelate cu amploarea schimbărilor vizate; creşterea rolului angajatorilor în procesul de elaborare şi revizuire a standardelor specifice pentru domeniile/programele de studii universitare; clarificarea şi completarea cadrului de reglementare şi operaţionalizare a programelor de studii integrate şi a celor organizate în învăţământul dual; o mai bună corelare între Ministerul Educaţiei şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior în ceea ce priveşte modul de abordare a unor probleme şi situaţii specifice; aplicarea de măsuri concrete pentru conturarea unei viziuni privind crearea unui ecosistem financiar integrat în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, care să sprijine atât cercetătorii şi organizaţiile de cercetare, cât şi antreprenorii din domeniul tehnologic şi întreg mediul de afaceri; corelarea numărului de studenţi luaţi în considerare pentru alocarea bugetului cu categoriile de studenţi care pot beneficia de burse, conform legislaţiei în vigoare, precum şi suplimentarea fondurilor destinate finanţării burselor sociale; completarea cadrului legal şi instituţional în sensul sprijinirii efective a tranziţiei către tehnologii mai curate şi mai eficiente, fără a compromite creşterea economică; intensificarea dialogului dintre Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi instituţiile de învăţământ superior pe tema nevoilor reale din punctul de vedere al digitalizării proceselor derulate la nivelul universităţilor; stabilirea cadrului legislativ pentru utilizarea inteligenţei artificiale în sistemul de învăţământ, prin alinierea la reglementările din domeniu aplicabile la nivelul Uniunii Europene; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte analiza cheltuielilor publice din domeniul educaţiei, ca premisă pentru fundamentarea proiectului de buget alocat acestui domeniu în anul 2025.

Consorţiul ''Universitaria'' este cea mai complexă structură academică de profil din România sub aspectul tradiţiei academice: ca mărime - include peste 42% din studenţii şi peste 40% din cadrele didactice din învăţământul superior din ţară), ca reprezentare regională - fiecare regiune de dezvoltare a ţării este reprezentată), ca diversitate a programelor de studiu şi ca performanţe în clasamentele internaţionale. AGERPRES/ (AS - autor: Ecaterina Ignat, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)