Procesele majore de degradare la nivelul sistemelor arabile ale lumii au fost analizate, în premieră, într-un studiu coordonat de Universitatea din Bucureşti, ale cărui rezultate au fost apreciate de Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării, autoritatea globală în domeniu din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Potrivit unui comunicat al Universităţii din Bucureşti, transmis, joi, AGERPRES, studiul relevă că ariditatea este cea mai mare ameninţare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeţei arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane de kilometri pătraţi în prezent.

Cercetarea interdisciplinară despre ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului şi pierderea carbonului organic din sol a fost efectuată de un grup de cadre didactice şi cercetători de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, de la Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti şi din cadrul altor şase instituţii academice din ţară şi din străinătate, sub coordonarea lectorului universitar dr. Remus Prăvălie.

Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparţin de Sistemele Geografice Informaţionale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidenţa, tipologia şi amprenta spaţială a celor cinci procese de degradare, specialiştii au reuşit să investigheze în detaliu afectarea terenurilor arabile de către un singur proces şi multi-degradarea (sinergia a cel puţin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafeţelor arabile din 196 ţări ale lumii.

Autorii studiului au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% dintre terenurile arabile ale planetei.

Studiul efectuat a evidenţiat inclusiv faptul că cele două procese menţionate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezentă pe aproape 20% dintre sistemele arabile ale lumii.

Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică "Environmental Research" şi încărcat pe platforma "European Soil Data Centre" al Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dãdârlat)