Aproximativ 3.000 de cereri de participare a elevilor la cursuri remediale au fost formulate până în prezent, orele urmând să înceapă la 8 martie, a informat, vineri, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu.

El a precizat că din totalul de 3.035 de cereri, 1.425 sunt de la ciclul primar, iar 1.610 din cel gimnazial.

"Sunt trei categorii de elevi care pot beneficia de activitatea remedială, respectiv cei care nu au avut echipamente IT sau internet de acces la cursurile online; cei aflaţi în situaţia de corigenţă, cu situaţia neîncheierea la învăţătură; cei care, din alte motive, au nevoie de o activitate remedială. Este posibil, mai ales în zona rurală, ca părinţii să nu cunoască problemele copiilor şi atunci trebuie să intervină directorii şi diriginţii să-i informeze", a explicat şeful IŞJ Timiş.

Grupele remediale vor fi formate din câte 12 elevi pe grupă, pe o perioadă de 20 de ore, ţinându-se cont de curba de efort pe care o poate duce elevul. Astfel, se doreşte ca zilnic să se facă maximum două ore, fără a se lucra sâmbăta şi duminica.

În cazul în care nu se poate forma o grupă de 12 şcolari pentru activitatea remedială, elevii din mai multe localităţi apropiate vor fi duşi la centrul remedial de comună.

Pe de altă parte, Marin Popescu insistă asupra faptului că perioada de întrerupere a activităţii şcolare în forma clasică, cu prezenţă faţă în faţă, din perioada pandemiei, cu formatul online, a crescut numărul elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar.

Potrivit acestuia, riscul se datorează numărului mare de absenţe. Sunt în risc de abandon şcolar 224 de elevi în ciclul primar, 326 din gimnazial, 190 de la liceu şi 204 de la profesional, dar anul şcolar încă nu s-a încheiat. Situaţia după încheierea anul şcolar trecut arăta că au abandonat şcoala 58 de elevi din ciclul primar, 64 de la gimnaziu, 111 din liceu şi 109 de la profesional.

"Comparând cele două tipuri de date (anul trecut şi anul acesta primul semestru - n.r.) constatăm că, cel puţin în zona învăţământului liceal şi profesional, avem o dublare a riscului de abandon, iar la ciclul primar şi gimnazial, riscul de abandon şcolar este de cinci ori mai mare riscul faţă de abandonul de anul trecut. Concluzia este că activităţile didactice online şi-au arătat limitele. (...). De aceea nu mai putem permite ca generaţii întregi să fie distruse. S-ar putea să găsim, în viitor, cetăţeni cu competenţe diminuate foarte mult şi cu consecinţe în comunitate. Cealaltă perspectivă vizează sănătatea mintală a elevilor, pentru că a sta 10 ore în faţa computerului nu este bine. La ciclul primar şi gimnazial este mai periculos, pentru că aici învaţă scrisul, cititul, socotitul, consecinţele sunt mult mai mari pe viitor", a detaliat Marin Popescu.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, în februarie, că a scăzut foarte mult calitatea actului educaţional în România, în condiţiile în care predarea online generează pierderi şi că este greu de crezut că se vor putea recupera toate aceste pierderi chiar şi prin programul de ore remediale iniţiat de minister.

Conform ordinului Ministerului Educaţiei care stabileşte metodologia orelor remediale, părinţii au putut să îşi înscrie copii în programul remedial până la data de 3 martie, iar activităţile propriu-zise vor începe din 8 martie.

Ministerul recomandă să fie constituite grupe de 12 elevi, iar activitatea remedială să fie de 20 de ore pe lună/elev, cu prezenţă fizică în clasă, în timpul zilelor lucrătoare, nu în weekend.

Elevii pentru care sunt organizate orele de recuperare sunt cei care nu a avut acces sau au avut acces deficitar la activităţile educaţionale desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului; se află în situaţie de corigenţă la sfârşitul semestrului I al anului şcolar 2020-2021 sau au situaţia şcolară neîncheiată la cel puţin o disciplină; au nevoie de această activitate având în vedere rezultatele şcolare obţinute în semestrul anterior sau la evaluarea iniţială de la începutul semestrului II.

Inspectoratele şcolare, pe baza datelor transmise de către şcoli stabilesc unităţile de învăţământ care vor organiza activităţi remediale în cadrul Programului naţional pilot de tip "Şcoala după şcoală" din lista celor care au optat pentru organizarea acestor activităţi.

Inspectoratele şcolare repartizează bugetele corespunzătoare acordării sprijinului financiar unităţilor de învăţământ în care vor fi organizate activităţile remediale, în funcţie de numărul declarat de elevi care se încadrează în criteriile de eligibilitate. Se acordă unităţilor de învăţământ care organizează aceste activităţi un sprijin de 200 lei / lună / elev. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)