Reprezentanţii industriei IT din România consideră că este necesară introducerea cel puţin a unei ore de tehnologia informaţiei, inclusiv programare, pe toată durata liceului, atât în liceele teoretice, cât şi în învăţământul profesional vocaţional şi tehnic.

"Specialiştii români cu abilităţi excepţionale în tehnologia informaţiei au făcut ca ţara noastră să fie recunoscută ca un hub al excelenţei în IT pe plan mondial. Însă, atât succesul actual, cât şi dezvoltarea viitoare a sectorului IT, depind în cea mai mare măsură de numărul şi gradul de pregătire al absolvenţilor de liceu şi învăţământ universitar din România. Numărul de specialişti IT şi al absolvenţilor din facultăţile de profil este însă cu mult sub cerinţele pieţei. Pe de altă parte, la capitolul digitalizare a populaţiei suntem pe penultima poziţie a clasamentului DESI 2020. Într-o societate informaţională, nu putem avea o industrie IT performantă şi o societate pregătită să adopte economia digitală dacă dezvoltarea competenţelor digitale nu se regăseşte şi în ponderea cursurilor de TIC şi informatică pentru licee, indiferent de profilul absolvit", a declarat Ion Moldoveanu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Potrivit unui comunicat de presă al asociaţiei de profil, transmis marţi AGERPRES, o serie de observaţii asupra proiectului planurilor cadru pentru învăţământul liceal şi profesional, pus în dezbatere publică, au fost trimise autorităţilor competente - Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Astfel, din punctul de vedere al industriei de software şi servicii, este necesară introducerea de cursuri de tehnologia informaţiei, inclusiv programare, în trunchiul comun pe toată durata liceului, atât în liceele teoretice, cât şi în învăţământul profesional vocaţional şi tehnic.

Concret, una dintre măsurile propuse de ANIS este includerea a minimum unei ore de informatică şi unei ore TIC în fiecare an de studiu, pentru toate formele de învăţământ. "Întreruperea orelor de programare în clasa a IX pentru toţi elevii ce nu urmează un liceu cu profil informatic va diminua şansele acestora să ajungă la un nivel de competenţe digitale adecvat societăţii şi economiei actuale, precum şi şansele acestora să lucreze în industria IT şi conexă, cu impact atât economic cât şi social", susţin reprezentanţii ANIS.

De asemenea, este nevoie de evaluarea competenţelor digitale la Bacalaureat, inclusiv algoritmică şi bazele programării. "Includerea tehnologiei informaţiei în cadrul probelor de bacalaureat reflectă faptul că aceasta are un rol extrem de important în viaţa oricărui cetăţean, stimulând noile generaţii să investească în formarea competenţelor digitale critice pentru o societate digitală", conform sursei citate.

"Prin aceste măsuri, ANIS vizează dezvoltarea competenţelor de tehnologie a informaţiei în rândul absolvenţilor, respectiv ale populaţiei la nivel general, în contextul unei societăţi tot mai digitalizate, care prezintă o nevoie acută de profesionişti. Această iniţiativă este parte a obiectivului ANIS de dezvoltarea a educaţiei digitale, prin care îşi propune să asigure atât necesarul de specialişti ceruţi de industrie, cât şi dezvoltarea competenţelor digitale necesare oricărui cetăţean într-o societate modernă. În cei 22 de ani de la înfiinţare, ANIS a fost şi va rămâne un partener de încredere al autorităţilor în demersul acestora de digitalizare a societăţii şi facilitare a adoptării tehnologiei în economia locală, şi militează activ pentru adoptarea de măsuri destinate dezvoltării accelerate ale sectorului tehnologic românesc", se menţionează în comunicatul Asociaţiei.

Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

În cadrul ANIS sunt 140 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din ţară, şi peste 41.000 de angajaţi.

Cifra de afaceri generată de aceste companii se ridică la peste 3,6 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)