Proiectul "Mainstream Sighişoara - Investiţie europeană pentru incluziunea socială", care se implementează în Sighişoara pe o perioadă de 36 de luni, până în iulie 2020, a dus la îmbunătăţirea relaţiilor între copii şi a redus violenţa în şcoli, au anunţat iniţiatorii acestuia, marţi, de Ziua Internaţională a Nonviolenţei în Şcoli.

"Dacă e să vorbim despre violenţa şcolară, atunci şi în şcoala noastră sunt cazuri, deoarece violenţa şcolară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile sau cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. Spun acest lucru pentru că cea mai mare parte dintre elevii înscrişi la şcoala noastră trăiesc în astfel de locuri. În general, violenţa, indiferent de forma pe care o îmbracă, este determinată atât de factori externi, precum mediul familial sau mediul social, dar şi de factori interni ce ţin de personalitatea copilului. O formă de violenţă destul de răspândită în şcoala noastră este violenţa verbală, care poate afecta grav ambianţa şcolară. Formele de manifestare a violenţei în şcoală sunt violenţa între elevi (care are cea mai mare pondere) şi violenţa elevilor faţă de profesori. În cazul violenţei între elevi, constatăm că această manifestare este specifică îndeosebi vârstei adolescentine. Cel mai des, această formă de violenţă se manifestă în timpul recreaţiilor. Cu frecvenţă mai mare se manifestă violenţa verbală şi jignirile pe baza situaţiei economice, religioase sau etnice", a precizat directoarea Şcolii Gimnaziale "Miron Neagu" din Sighişoara, Adriana Stîngu, co-partener în proiectul "Mainstream Sighişoara - Investiţie europeană pentru incluziunea socială", într-un comunicat de presă.

Ea a menţionat că prin acest proiect s-a contribuit la reducerea violenţei din şcoală, datorită activităţilor de antidiscriminare care au fost desfăşurate cu elevii.

"Se observă din acest punct de vedere o îmbunătăţire a relaţiilor între copii, care renunţă la violenţă, atât în cadrul activităţilor şcolare, cât şi în cele recreative", a subliniat Adriana Stîngu.

O altă formă de violenţă întâlnită în şcoala sighişoreană este bullying-ul şi, potrivit directorului şcolii, pentru a stopa comportamentele violente ale elevilor, profesorii din şcoală îşi adaptează practicile educaţionale în funcţie de situaţie.

Adriana Stîngu a precizat că violenţa elevilor faţă de profesori se manifestă prin comportamente neadecvate ale elevilor, cum ar fi absenteismul, fuga de la ore, acte de indisciplină la ore, refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare, cele mai frecvente fiind absenteismul şi indisciplina.

"Dar pentru a combate acest tip de violenţă profesorii din şcoala noastră iau următoarele măsuri: propun lecturi despre violenţă în funcţie de referinţele lor culturale, dar şi de normele interne de funcţionare a instituţiei, revizuiesc anual regulamentul şcolar, colaborează cu consilierul şcolar, informează despre consecinţele violenţei la orele de dirigenţie, profesorul diriginte încearcă să omogenizeze colectivul clasei şi să-i facă pe elevi să se respecte între ei, supravegherea atentă în timpul recreaţiilor, implicarea elevilor în prevenirea violenţei propriu-zisă concretizată prin organizarea de acţiuni de conştientizare de către elevi a efectelor negative ale violenţei, întâlniri cu autorităţi din poliţie, vizionare de filme pe această temă, întâlniri cu părinţii. Cele mai utilizate măsuri de intervenţie sunt sancţiunile şi asistenţa", a arătat directoarea şcolii din Sighişoara.

Potrivit acesteia, măsurile se concretizează prin observaţii individuale, mustrare în faţa clasei/consiliului profesoral şi mustrare scrisă.

"În primul rând, fiecare profesor dezvoltă o atitudine pozitivă faţă de fiecare elev, străduindu-se să le câştige încrederea pentru a-i putea face să înţeleagă că fiecare dintre ei are capacitatea de a reuşi. În al doilea rând, observăm atent elevii pentru a vedea dacă au fost supuşi violenţei în afara mediului şcolar. Nu în ultimul rând, îi sprijinim pe acei copii care manifestă comportamente violente şi îi urmărim să nu recidiveze. Totuşi, fiecare situaţie cu care ne confruntăm este unică din punctul de vedere al cauzelor şi al formelor de manifestare", a mai menţionat directoarea Adriana Stîngu.

Proiectul "Mainstream Sighişoara - Investiţie europeană pentru incluziunea socială" se implementează în Sighişoara începând din luna august 2017 până în iulie 2020 în cadrul unui parteneriat între Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi (CRCR) din Cluj, Municipiul Sighişoara, Fundaţia "Veritas" din Sighişoara şi Şcoala Gimnazială "Miron Neagu" din Sighişoara, având o valoare totală de 12.635.894,86 de lei, asigurată, în mare măsură, din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 - 2020.

Proiectul are ca obiectiv general promovarea accesului egal la măsuri integrate de educaţie, ocupare, antreprenoriat, servicii medicale şi sociale, eliberare acte de identitate şi de proprietate, reabilitare locuinţe şi antidiscriminare pentru 600 de persoane din cartierele periferice în care trăiesc etnici romi: Strada Parângului, Strada Viilor, Strada Ştefan cel Mare, Strada Goldberich, Strada Caraiman, Cartierul Rora, Strada Dumbravei şi Strada Plopilor.

Rezultatele cumulate în cele 36 de luni de implementare vor fi cuprinse în Strategia Locală Antidiscriminare, ca parte a viitoarei Strategii de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighişoara, document ce urmează a fi adoptat de Consiliul local al Municipiului Sighişoara.

Iniţiatorii proiectului au arătat, într-un comunicat de presă, remis AGERPRES, că potrivit unui studiu al U.N.I.C.E.F., 17% din copiii din 58 de state sunt supuşi unor forme severe de pedeapsă fizică (loviri în cap, tras de urechi, lovituri dure şi repetate ş.a.), în condiţiile în care 30% din adulţi consideră că educarea copiilor comportă pedepse fizice.

"Studiul a fost efectuat în anul 2006 şi vorbeşte despre mai multe forme de manifestare a unor comportamente precum exprimare inadecvată sau jignitoare (poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire), bruscare, împingere, lovire, rănire, dar şi despre intimidare (bullying), dat fiind că, în lume, 1 din 3 elevi cu vârste între 13 şi 15 ani sunt brutalizaţi cu regularitate în unităţile şcolare", se mai arată în comunicat. AGERPRES / (AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)