Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca se află pe primul loc, pentru al treilea an consecutiv, în Metarankingul Universitar - Clasamentul universităţilor din România, realizat de către un grup de profesori universitari, a anunţat miercuri, asociaţia Asociaţia Cercetătorilor Ad Astra, printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, primele trei poziţii rămân constante în metarankingurile din 2016, 2017 şi 2018: poziţia 1 - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (cu 14 puncte); poziţia 2 - Universitatea din Bucureşti (11 puncte); poziţia 3: Universitatea Politehnica din Bucureşti (11 puncte). Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi îşi menţine la rândul ei, pentru al treilea an consecutiv, poziţia a patra în ţară, cu 7 puncte.

"26 de universităţi româneşti sunt vizibile internaţional, toate publice. În Metarankingul Universitar-2017 erau vizibile 23 de universităţi (toate publice), iar în Metarankingul Universitar- 2016 erau vizibile 20 de universităţi (toate publice). Scorul total al universităţilor româneşti în metarankingul din 2016 a fost de 78, în cel din 2017 de 90, iar în anul acesta este de 99. Aşadar, putem remarca un progres al vizibilităţii universităţilor româneşti în aria academică internaţională, începând cu 2016", a precizat sursa citată.

Evaluarea a fost făcută pe mai multe rankinguri pe domenii şi pe indicatori specifici.

"Scorul obţinut de UBB reprezintă 31% din scorul total care s-ar fi putut obţine dacă UBB ar fi fost în prima clasă valorică în toate cele nouă rankinguri internaţionale. Dacă înţelegem că în lume există aproximativ 30000 de instituţii de învăţământ superior, din care numai o parte sunt incluse în rankinguri şi, aşadar, analiza claselor s-a putut face doar pentru cele incluse în rankinguri, că universităţile româneşti se află într-o stare de subfinanţare cronică - spre exemplu, poziţiile de cercetători pe perioadă nedeterminată şi infrastructura de cercetare nu au filă bugetară - şi că legislaţia nu susţine performanţa academică, blocând mecanismele fundamentale ale acesteia (exemplu politica de head hunting nu este acceptată; debirocratizarea achiziţiilor publice pe granturi nu este stimulată), atunci performanţa academică a universităţilor româneşti dobândeşte înţelesuri noi", a arătat sursa citată.

Autorii studiului recomandă ministerelor de specialitate elaborarea de programe de susţinere a universităţilor.

"De asemenea, recomandăm ministerelor de specialitate - Educaţie şi Cercetare - următoarele: (1) Organizarea universităţilor româneşti în locale, regionale şi naţionale, în funcţie de (a) misiunea asumată, (b) de mărime şi (c) de performanţa în rankingurile internaţionale. O astfel de diferenţiere este sugerată şi potriveşte realitatea reliefată de toate rankingurile naţionale (metarankingul universitar) şi internaţionale şi, bine gândită şi implementată, ar fi în beneficiul tuturor actorilor implicaţi; (2) Elaborarea de programe de susţinere a universităţilor pe categoriile menţionate mai sus. De asemenea, este necesară o regândire a legislaţiei, care să favorizeze implementarea categoriilor menţionate mai sus. Spre exemplu, universităţile naţionale au nevoie de eficientizarea procesului de angajare (ex. head hunting), de susţinerea cercetării prin filă de buget şi de simplificarea derulării activităţilor administrative pe granturi, iar cele locale/regionale de clarificarea mecanismelor prin care pot fi susţinute mai bine de autorităţile locale", a menţionat sursa citată. AGERPRES /(AS - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)