Compania Națională 'Poșta Română' a înregistrat, în primele zece luni ale acestui an, un profit brut record de 117 milioane de lei, semnificativ peste nivelul din 2024, când a raportat cel mai mare venit brut din istoria sa recentă, de 85 de milioane de lei, a anunțat operatorul național de servicii poștale, într-un comunicat transmis, duminică, AGERPRES.

Potrivit directorului general al companiei, Valentin Ștefan, 'În spatele ghișeelor familiare s-a derulat o transformare discretă, construită pe un principiu simplu: fiecare leu investit trebuie să se întoarcă. Rezultatele ultimilor ani, în special cele din 2026, confirmă că această abordare funcționează. Timp de decenii, Poșta a fost percepută mai degrabă ca o instituție decât ca o afacere. Ultimii ani au schimbat această perspectivă. Conducerea Companiei a tratat fiecare decizie, de la investițiile în infrastructura logistică până la cheltuielile administrative, ca pe o investiție cu un randament măsurabil. Rezultatul: venituri în creștere în segmentele cu potențial și costuri menținute sub control, chiar și în contextul creșterii prețurilor pe unitate'.

Potrivit sursei citate, veniturile companiei provin din cinci domenii principale de activitate: convenția cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu cele două componente ale sale (Casa Naționala de Pensii Publice din România și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială), poșta tradițională de corespondență, coletele, serviciile financiare și infrastructura imobiliară. La acestea se adaugă alte categorii de venituri, cu o pondere redusă în contul de profit și pierdere. În total, veniturile au crescut de la 1,43 miliarde lei în 2021 la 1,91 miliarde lei estimate pentru 2026, adică cu aproximativ o treime.

În 2022, Poșta Română a demarat un proces etapizat de modernizare și de creștere a profitabilității, abordând fiecare produs în parte, având în vedere complexitatea Companiei și diversitatea portofoliului său. Primul pas a fost recâștigarea încrederii statului român și reconstruirea unui parteneriat esențial, în special pentru stat. Acest efort a condus la încheierea convențiilor cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Infrastructura Poștei a fost concepută astfel încât statul să poată ajunge, ori de câte ori este nevoie, la milioane de cetățeni în același timp, printr-un mesaj, un voucher sau un beneficiu. Din aceeași direcție strategică au rezultat modernizarea activității de printing și inserare în plicuri, precum și achiziția de terminale mobile pentru fiecare curier poștal.

În 2021, din cauza lipsei tehnologiei, Poșta avea o cotă de piață redusă în segmentul corespondenței. Îi lipseau echipamentele moderne de printing și inserare în plicuri, precum și softurile care să permită procesarea bazelor de date necesare tipăririi cu date variabile. Obiectivul companiei a fost să devină competitivă în licitații și să se asigure că ultimul plic al acestei industrii aflate în declin va fi dus de Poștă. Creșterea spectaculoasă, de peste 100 de milioane de lei între 2023 și 2024, s-a datorat în special investiției de 6 milioane de lei în echipamentele de printat și de inserare în plicuri. Din 2024, veniturile se mențin la un nivel ridicat: 618 milioane de lei în 2025 și 636 de milioane de lei estimate pentru 2026. Astfel, corespondența a devenit un pilon stabil de venituri pentru Companie.

Piața de curierat din România crește în ritmul comerțului online, iar câștigătorii sunt operatorii capabili să proceseze rapid volume mari. În 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au mutat o parte importantă a muncii manuale în fluxuri automatizate, mai rapide și mai precise. Prin aceste investiții au fost modernizate șase HUB-uri (Cluj, București, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova), iar alte două urmează să fie finalizate: Brașov în decembrie 2026 și Roman în 2027.

Efectul este vizibil direct în rezultate. Doar în 2026, coletăria Companiei este estimată să înregistreze o creștere de aproximativ 17% față de anul anterior, echivalentul a circa 18 milioane de lei în plus. Capacitatea de a sorta mai mult și mai rapid permite companiei să preia volume pe care anterior nu le-ar fi putut gestiona la standardul cerut de clienți. Doar în acest an, creșterea veniturilor echivalează cu aproximativ 40% din valoarea investiției inițiale.

Dacă modernizarea procesului de sortare a accelerat traseul coletului până la oficiul poștal, tehnologia aflată în mâna curierului a transformat modul de operare pe ultimul kilometru. În 2023, Compania a achiziționat un număr semnificativ de dispozitive portabile (PDA-uri), în urma unei investiții de aproximativ 14,5 milioane de lei. Aceste echipamente permit curierilor să proceseze direct la client mandate și plăți de facturi, cu înregistrarea digitală a operațiunilor în timp real. Mai mult decât atât, această investiție a creat premisele valorificării unor oportunități care nu puteau fi anticipate la momentul achiziției. În 2026, pe fondul unor schimbări intervenite pe piață, Poșta Română a fost pregătită să preia un volum semnificativ de clienți, iar veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul înregistrat în 2025. Astfel, într-un singur an, creșterea veniturilor a depășit valoarea întregii investiții inițiale. Acest rezultat se adaugă veniturilor de zeci de milioane de lei generate anterior de terminalele portabile, prin convențiile încheiate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, precum și prin activitatea de încasare a facturilor din anii precedenți.

În perioada 2022-2026, compania a urmărit o valorificare mai eficientă a patrimoniului imobiliar, printr-o schimbare de abordare în administrarea rețelei extinse de proprietăți deținute în zone strategice ale principalelor centre economice din țară. O parte dintre aceste spații erau subutilizate și, în același timp, improprii desfășurării activităților specifice unei companii poștale moderne. Spațiile logistice tradiționale din gări erau adesea înguste și degradate, iar majoritatea HUB-urilor județene funcționau în spații de mai puțin de 100 m². Am urmărit separarea eficientă a activităților logistice de valorificarea comercială a patrimoniului: relocăm sau dezvoltăm HUB-uri moderne la periferia orașelor, unde costurile sunt cel puțin la jumătate față de chiriile din zonele centrale, și închiriem către terți spațiile centrale, la tarife cel puțin duble. Astfel, Compania își modernizează infrastructura operațională și, în același timp, transformă proprietățile care nu mai răspund nevoilor sale într-o sursă importantă de venit. Eficiența acestei strategii se reflectă direct în rezultate: veniturile din chirii au crescut de aproape 2,7 ori în cinci ani, de la 8,2 milioane de lei în 2021 la 22 de milioane de lei estimate pentru 2026.

Nu toate liniile de business ale Poștei au putut fi redresate. Convenția tradițională cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, deși generează încă venituri consistente, se află într-un declin accentuat, iar unele componente generează deja pierderi. Compania pierde anual aproximativ 200.000 de prestații lunare, iar media lunară a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026. Este un declin care confirmă nevoia de adaptare a modelului tradițional de business.

Efectul se vede și în venituri: pentru 2026 se estimează o reducere de aproximativ 47 de milioane de lei a veniturilor generate din relația cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Creșterea volumului de colete presupune mai mulți kilometri parcurși și o presiune suplimentară asupra costurilor operaționale. Pentru o companie cu acoperire națională, eficiența flotei este esențială. Investițiile în reînnoirea parcului auto au produs rezultate concrete: prin utilizarea unor vehicule mai eficiente, Poșta a redus consumul de carburant cu aproximativ un sfert, de la 3,94 milioane de litri în 2021 la 2,93 milioane de litri în 2025, menținând capacitatea de livrare.

Transformarea nu s-a oprit la operațiuni, ci s-a extins și la spații. Poșta Română a avut ani la rând un patrimoniu imobiliar mai mare decât îi cereau nevoile. Compania a redus spațiul folosit, fie prin restrângerea activității acolo unde nu mai era justificată, fie prin închirierea spațiilor libere către terți. Clădirile care înainte doar consumau bani aduc acum venit, așa cum arată graficul veniturilor din chirii. Efectul a apărut imediat în factura la energie. Consumul de electricitate a scăzut de la 13.985 MWh în 2021 la 11.531 MWh în 2025, iar factura din 2026 este estimată cu aproximativ o cincime sub nivelul din 2022 (12,4 față de 15,7 milioane de lei), în ciuda creșterii prețului energiei.

Aceeași logică a eficientizării a fost aplicată și sistemelor de încălzire. În numeroase oficii din țară, Poșta utiliza încă lemne, ceea ce presupunea costuri de achiziție, transport și depozitare, precum și timp suplimentar alocat de angajați pentru încălzirea spațiilor. Prin investițiile în radiatoare electrice, consumul de lemne a fost redus cu aproximativ 90%, de la 3,2 milioane de lei în 2021 la 0,3 milioane de lei în 2025 și zero în 2026. În plus, oficiile beneficiază de o încălzire mai uniformă, iar angajații lucrează în condiții mai bune. Dimensiunea redusă a spațiilor a permis realizarea acestei tranziții fără anularea economiilor prin creșterea costurilor cu energia electrică.

Anterior, fiecare județ și sucursală dispunea de propriul depozit, ceea ce genera stocuri duplicate, resurse neutilizate și costuri suplimentare de personal. Poșta Română a centralizat întreaga activitate de depozitare într-un singur spațiu, la nivelul administrației centrale din București. Măsura a generat economii atât prin reducerea cu aproximativ 300 de posturi a personalului implicat în gestiunea depozitelor, cât și printr-o administrare și distribuire mai eficientă a bunurilor. Procesul de centralizare a fost finalizat în 2025, iar efectele se reflectă în rezultatele din 2026: cheltuielile cu materialele consumabile sunt estimate la 8,4 milioane de lei, cu aproape 4,5 milioane de lei sub nivelul anului 2025.

Compania avea și numeroase cheltuieli recurente care nu mai erau justificate. Sistemul de telefonie fixă, de exemplu, a fost redus până la nivelul unor costuri nesemnificative: de la 1,17 milioane de lei în 2021 la doar 3 mii de lei în 2025.

'Privite împreună, toate aceste măsuri reflectă o schimbare fundamentală de abordare: Poșta Română investește acolo unde investițiile generează valoare și elimină costurile care nu mai au o justificare economică. Sortarea automată și terminalele PDA au generat, doar în acest an, aproximativ 37 de milioane de lei în venituri suplimentare, în timp ce modernizarea flotei, optimizarea spațiilor, eficientizarea încălzirii, centralizarea depozitelor și reducerea cheltuielilor recurente contribuie direct la controlul costurilor. Dincolo de cifre, miza este transformarea modelului de funcționare al unei companii cu o tradiție de peste un secol și jumătate. Poșta Română nu mai funcționează după logica supraviețuirii de la un an la altul, ci construiește un model economic sustenabil, bazat pe investiții, eficiență și capacitatea de a genera propriile resurse pentru dezvoltare. Viitorul Companiei nu se construiește prin subvenționarea ineficienței, ci prin performanță economică', a afirmat Valentin Ștefan. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Anda Badea)