România și Bulgaria pot beneficia de reorientarea companiilor germane către furnizori mai apropiați geografic, în contextul schimbărilor geopolitice și al riscurilor care afectează lanțurile globale de aprovizionare, datorită capacităților industriale, investițiilor în tehnologii moderne și forței de muncă specializate, potrivit Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România).

'Perspectiva companiilor s-a schimbat de la 'unde găsesc această piesă la cel mai mic preț' la 'unde găsesc capacitatea tehnică potrivită, calitate și livrare bună, flexibilitate din partea furnizorului, parteneri de încredere cu care să colaborez cinci sau zece ani de acum încolo?'. Din acest punct de vedere România și Bulgaria au multe de oferit, nu mai sunt locații low cost, ci dispun de capacități de producție, de know-how, au investit în automatizări, tehnologii moderne și în profesionalizarea forței de muncă', a declarat Ruxandra Dumitrescu, director adjunct al AHK România, în cadrul unei conferințe privind cooperarea în Europa de Sud-Est, organizată de Camerele de Comerț și Industrie germane bilaterale din România și Bulgaria.

Potrivit organizației, firmele din estul Europei beneficiază de o serie de avantaje în competiția internațională pentru atragerea contractelor de furnizare, printre care proximitatea față de piețele vest-europene, flexibilitatea, capacitatea de reacție rapidă, forța de muncă pregătită și posibilitatea construirii unor lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai predictibile.

De asemenea, eliminarea controalelor la frontierele terestre interne Schengen pentru România și Bulgaria a contribuit la reducerea timpilor de transport, în timp ce incertitudinile asociate transportului maritim pe distanțe lungi au crescut interesul pentru furnizorii situați mai aproape de capacitățile de producție europene.

În cadrul dezbaterii 'România și Bulgaria ca parteneri ai industriei germane: nearshoring și achiziții strategice', reprezentanții companiilor germane, românești și bulgare au analizat avantajele celor două piețe ca surse de aprovizionare și producție pentru industria germană.

Discuțiile au vizat și provocările generate de concurența furnizorilor asiatici, participanții subliniind importanța calității constante, a protejării know-how-ului, a flexibilității și a relațiilor de afaceri bazate pe încredere.

Totodată, investițiile în dezvoltarea forței de muncă, prin programe de formare profesională și învățământ dual, reprezintă un avantaj pentru companiile din România și Bulgaria, potrivit AHK România.

Pentru următorii ani, companiile participante indică automatizarea proceselor de producție și adoptarea unor soluții sustenabile drept direcții importante pentru consolidarea competitivității.

Conferința a fost organizată în cadrul Sourcing Tour, o delegație de afaceri desfășurată în perioada 9 - 13 noiembrie, care reunește companii din Germania interesate să identifice noi furnizori și parteneri în România și Bulgaria.

După conferință, companiile românești și bulgărești au participat la întâlniri bilaterale de afaceri cu reprezentanții firmelor germane, în cadrul cărora și-au prezentat capacitățile de producție și au analizat posibilitățile de colaborare pe termen lung.

Evenimentul face parte din Programul de acces pe piețele externe al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania, care sprijină întreprinderile mici și mijlocii germane în identificarea și dezvoltarea oportunităților de afaceri pe piețele internaționale.

Delegația germană cuprinde companii active în domenii precum ingineria mecanică, construcția de mașini și echipamente, electrotehnica, tehnologia medicală, industria maselor plastice, prelucrarea metalelor, producția de cablaje și soluțiile industriale specializate.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane în România. Înființată în 2002, organizația are peste 700 de membri și sprijină dezvoltarea relațiilor economice dintre companiile românești și germane. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)