Rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul acestui an, în principal pe fondul creșterii prețurilor combustibililor, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și al evoluției cursului de schimb al leului, potrivit evaluărilor Băncii Naționale a României (BNR), publicate joi.

'Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului', se arată în comunicatul BNR privind hotărârile Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară.

Conform băncii centrale, presiunile dezinflaționiste sunt așteptate să devină tot mai evidente pe termen mai îndepărtat, în principal pe fondul ajustării cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în acest an.

Acest proces ar putea avea efecte favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și ar putea contribui la ajustarea deficitului de cont curent.

BNR atrage însă atenția că persistă incertitudini ridicate privind măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul 2026, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.

Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează riscuri semnificative pentru evoluția activității economice și a inflației pe termen mediu, prin posibilele efecte asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor companiilor.

Aceste evoluții ar putea influența, de asemenea, dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial, percepția de risc față de regiune și costurile de finanțare.

În acest context, banca centrală subliniază importanța absorbției și utilizării la maximum a fondurilor europene, pentru atenuarea parțială a efectelor restrictive ale consolidării bugetare și ale conflictelor externe, precum și pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.

BNR menționează, totodată, relevanța deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE) și Rezervei Federale a SUA (Fed), precum și a conduitei băncilor centrale din regiune.

Consiliul de administrație al BNR, întrunit joi, 8 octombrie 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

De asemenea, banca centrală a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Totodată, au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)