ANIS: Afacerile sectorului IT&C din România au ajuns la 23,6 miliarde de euro; absorbția de tehnologie în economie, modestă
România are un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro în cifră de afaceri, cu o contribuție directă de 6,67% la PIB și circa 25,6% din exporturile de servicii, însă capacitatea de a absorbi tehnologie în economia internă rămâne modestă, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză publicată luni.
'În economie, inacțiunea are un avantaj politic major. Nu se vede imediat și se pierde printre promisiuni. Costul de a nu face nimic este discret, nu apare pe o singură linie bugetară, nu are ordonator de credite și nu convoacă o conferință de presă. Se vede mai târziu și fragmentat, în productivitate mai mică, investiții care nu se mai fac, tehnologie adoptată prea lent, competențe care lipsesc când ai nevoie de ele. Momentul este cu atât mai important acum, într-o perioadă de reașezare instituțională și reconfigurare a priorităților, pe fundalul unui spațiu bugetar tot mai restrâns.
Faptul că factura nu se vede nu înseamnă că nu o plătim. În cazul digitalizării, inacțiunea ia cel mai des forma întârzierii: decizii amânate, politici care ajung prea târziu în piață, consultări care nu influențează efectiv designul măsurilor și responsabilități fragmentate între instituții (...) România are, în același timp, un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro cifră de afaceri, cu o contribuție directă de 6,67% la PIB și circa 25,6% din exporturile de servicii. Capacitatea de a produce și exporta tehnologie există; absorbția ei în economia internă rămâne modestă', susține Vasile.
În opinia reprezentantei ANIS, incertitudinea legislativă și politică intră direct în calculul unei investiții, iar o firmă care nu știe ce regim fiscal sau ce cerințe de reglementare va avea peste un an își amână investiția în automatizare, în date sau în oameni.
'De aici pornesc celelalte costuri: adopție lentă, productivitate ratată, inovare subfinanțată și decalaje de competențe. Ordinul de mărime al facturii este semnificativ. Scenariile de convergență analizate de ANIS indică, în funcție de reperul regional folosit, un potențial de aproximativ 6 până la 40 de miliarde de euro PIB suplimentar și de la circa 45.000 până la aproape 300.000 de locuri de muncă. Chiar și scenariul cel mai prudent arată că miza se măsoară în miliarde de euro. Prima linie din factură este productivitatea pe care tehnologia ar putea-o aduce economiei și încă nu o aduce. Doar 28,7% dintre companii integrează tehnologii avansate precum cloud, AI sau data analytics, iar doar 44% dintre IMM-uri ating măcar nivelul de bază de intensitate digitală, față de 71% în medie în UE. Ambele niveluri contează: software-ul, serviciile online și procesele digitalizate reprezintă un prim nivel, în timp ce câștigul major de productivitate apare când tehnologia schimbă modul în care o companie produce, decide, folosește datele și își construiește modelul de business', subliniază sursa citată.
Totodată, ea afirmă că, la capitolul inovare, România rămâne în categoria 'Emerging Innovator', pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în European Innovation Scoreboard 2025, cu cheltuieli totale pentru cercetare și dezvoltare de aproximativ 0,46% din PIB, cel mai mic nivel din Europa, față de o medie europeană de 2,24%.
'Aceste cifre se reflectă în capacitatea economiei de a genera produse proprii, proprietate intelectuală, companii scalabile și valoare adăugată care rămâne în România. În inovare, continuitatea politicilor contează aproape la fel de mult ca volumul finanțării. R&D-ul, dezvoltarea de produse și proprietatea intelectuală au cicluri de investiție de mai mulți ani, iar instrumentele care apar sporadic sau se schimbă frecvent fac dificilă construirea unor planuri de investiții. Prioritățile propuse de ANIS includ stimulente pentru R&D și proprietate intelectuală, instrumente de tip IP Box, vouchere pentru inovare, proof-of-concept și sandbox-uri. După perioada PNRR, continuitatea financiară devine la rândul ei critică: digitalizarea și inovarea nu pot depinde exclusiv de următoarea fereastră europeană de finanțare', este de părere Corina Vasile.
Pe fondul statisticilor oficiale, conform cărora doar 31,8% din populația României are cel puțin competențe digitale de bază, față de 60% în medie la nivel european, în timp ce specialiștii în IT&C reprezintă doar 2,8% din forța totală de muncă (vs 6% în UE), 'întârzierea este greu de recuperat'.
'România are aproximativ 222.000 de specialiști ICT, reprezentând circa 2,8% din forța de muncă, comparativ cu aproximativ 5% la nivel european. Aici întârzierea este greu de recuperat. Infrastructura poate fi cumpărată relativ repede, dar zeci de mii de specialiști nu pot fi formați într-un exercițiu bugetar. Pentru 2030, ANIS propune 300.000 de specialiști ICT, cel puțin 4% din forța de muncă și 50% din populație cu competențe digitale de bază. Asta cere politici simultane pentru STEM, competențe digitale de bază, upskilling și reskilling, dar și menținerea unei căi de intrare pentru juniori în profesiile tehnologice. Deficitul constatat în 2030 nu va mai putea fi reparat în 2030', subliniază șefa ANIS.
Aceasta consideră că spațiul bugetar al următorilor ani este limitat, timp în care predictibilitatea fiscală, coordonarea între instituții și consultarea din timp a industriei cer în primul rând voință administrativă, nu alocări noi. 'Pentru noul Executiv, trei decizii pot fi luate imediat: desemnarea, cât mai rapidă, a unei structuri cu mandat clar de coordonare a transformării digitale; un calendar multianual pentru instrumentele de sprijin pentru R&D și adopție tehnologică după încheierea PNRR; și consultarea industriei înainte de redactarea măsurilor, nu după', notează Vasile.
ANIS a inclus aceste teme, ținte și propuneri într-o versiune actualizată a Manifestului România Digitală 2030, un document ce poate fi un punct de plecare pentru o conversație care, în perioada următoare, are nevoie mai ales de decizii, termene și asumare, potrivit asociației de profil.
În prezent, ANIS are peste 150 de companii-membre. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Isărescu: Fotografiile lui Lucian Tudose constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante
Fotografiile realizate de Lucian Tudose de-a lungul unei cariere de peste trei decenii constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante din istoria recentă a României, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea prilejuită de apariția volumului 'Fotografiile vorbesc - Povestea vieții mele&#
Ministrul Agriculturii anunță măsuri pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești
Ordinul ministrului Transporturilor privind regimul de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile care deservesc Portul Constanța ar putea fi modificat pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești, a anunțat, luni, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna. 'În această dimineață, împreună cu ministrul transporturilor, Radu Mir
Mihailov: Agenția pentru Dezvoltare Regională luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) finanțează locuințe sociale pentru persoanele defavorizate, oferind fonduri municipalităților pentru a achiziționa apartamente de pe piața liberă, și luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre, în special în cele mari, a afirmat, luni, Luminița Mihailov, director general la Agenți
Pîslaru: Ne propunem ca până la finalul anului să asigurăm finanțarea pentru un hub deep-tech
România își propune ca până la finalul acestui an să asigure finanțarea pentru un hub deep-tech, din fonduri de coeziune, proiectul urmând să sprijine conectarea ecosistemului românesc la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
ANSVSA pregătește reluarea exporturilor de ovine către Libia
O delegație oficială din Libia efectuează, în perioada 5-10 octombrie, o vizită de lucru în România pentru evaluarea condițiilor tehnice și sanitare necesare reluării și securizării exporturilor de animale vii, în perspectiva implementării Planului de Acțiune pentru reluarea exporturilor, a anunțat luni Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pen
Venera Vlad (BERD): Există o nevoie reală în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii
Există o nevoie reală, semnificativă, în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii, situație cu care se confruntă atât România, cât și alte țări din regiune, a declarat, luni, Venera Vlad, director asociat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la un eveniment de specialitate.
Scăderea nivelului de trai și sărăcia, printre principalele îngrijorări economice ale românilor (Monitorul Social)
Scăderea nivelului de trai și sărăcia sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, iar temerile lor sunt mai accentuate decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele din Eurobarometrul privind percepția europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România
ANM: Vreme în general caldă, cu intervale de ploi pe arii restrânse, în următoarele două săptămâni
Vremea se va menține caldă pe parcursul următoarelor două săptămâni (5 - 18 octombrie), la nivel național, chiar dacă se vor semnala și intervale cu scăderi ale valorile termice maxime, în timp ce precipitațiile vor apărea mai mult local aproape pe întreaga perioadă analizată, relevă prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Național
Kover (MDLPA): Strategia pentru Locuințe din 2022 trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) dispune de o Strategie Națională pentru Locuințe, elaborată și aprobată în 2022, dar care trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu, a afirmat, luni, Kover Orsolya Maria, secretar de stat în MDLPA, la un eveniment privind locuințele accesibile. 'Minis
FIDES: România are nevoie de politici publice și de fonduri europene pentru proiecte de locuințe accesibile
Autoritățile, instituțiile europene, sectorul financiar, dezvoltatorii imobiliari și societatea civilă au rolul de a atrage atenția asupra provocărilor legate de locuințele la prețuri accesibile, de a contribui la politici publice eficiente și de a ajuta România să mobilizeze fonduri și finanțări europene pentru proiecte concrete, a declarat, luni, președintele
UNSAR: Doar 17% dintre români spun că ar avea economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru
Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Pîslaru: României îi lipsește o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor
României îi lipsește, în acest moment, o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor, domeniu care se îndreaptă în direcția corectă, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la un evenimen
Codirlașu (CFA Romania): Credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală; îl estimăm undeva între 0 și 0,5% în 2027
România ar putea înregistra anul viitor o creștere economică cuprinsă între 0 și 0,5%, a declarat, luni, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, la lansarea raportului 'FY 2027 Macroeconomic Outlook' 'Noi credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală, adică o creștere economic
CCIR: Cifra de afaceri a celor mai performante companii din România se apropie de 300 de miliarde de euro
Aproape 13.000 de companii clasate pe primele 10 poziții în Topul Național al Firmelor 2026 au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior, a anunțat Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Cele 12.943 companii activează în șapte domenii de a