Avrămescu (ASF), despre Piața de Creștere: Este o decizie importantă;ajută companiile care au nevoie de capital
Aprobarea noului Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF reprezintă o decizie importantă dar nu pentru că mai adăugă un segment într-o structură bursieră, ci pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească, susține Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare.
'Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piață nu se văd în ziua în care sunt anunțate. Se văd câțiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investițiile pe care le-au făcut și în numărul antreprenorilor care au înțeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacționare, poate fi o sursă de finanțare pentru dezvoltare. Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piața de creștere pentru IMM-uri. Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat în ședința din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF. Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească și care au nevoie de capital pentru a o face. Și, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieței încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuții dintre ASF și Bursa de Valori București pe acest subiect. În tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări și amânări', a declarat Avrămescu, citat într-un comunicat al instituției.
El a menționat că, în 2023, înființarea Pieței de creștere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026, cu un termen inițial care nu a fost respectat.
'Au urmat noi etape de lucru, consultări și ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârșit, deblocat. Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piață care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat. Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preț, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piața are nevoie de reguli bune, dar are nevoie și de decizii', a spus Gabriel-Ioan Avrămescu.
Acesta a afirmat că Piața de creștere este unul dintre proiectele pe care instituția a vrut să le deblocheze.
'La fel au fost și proiecte precum autorizarea Contrapărții Centrale sau Legea 'Ecosistem', mult așteptate de piață și care trebuie să treacă din zona de intenție în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferența dintre o strategie pe hârtie și o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate', a subliniat Gabriel-Ioan Avrămescu.
Potrivit acestuia, România are antreprenori buni, are companii care cresc, dezvoltă produse, inovează, investesc în tehnologie, intră pe piețe externe și construiesc afaceri care pot deveni importante. Dar o companie nu poate crește doar cu o idee bună și cu un antreprenor determinat, are nevoie de capital.
'În România, finanțarea prin credit bancar rămâne esențială. Nu trebuie să o punem în opoziție cu piața de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanțare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluția potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiții, inovare și extindere. Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creștere, pentru start-up-uri și pentru IMM-urile cu potențial, accesul la capital poate face diferența dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune și una care poate trece la următorul nivel. De aici pornește, în opinia mea, sensul adevărat al Pieței de creștere. Este o punte între antreprenoriat și piața de capital', a arătat Gabriel-Ioan Avrămescu.
În opinia sa, nu toate companiile sunt pregătite pentru Piața Reglementată, dar aceasta nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă.
'Piața de creștere creează tocmai acest spațiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanțare și care au potențial de dezvoltare, dar pentru care cerințele unei piețe reglementate pot fi încă prea ridicate. În același timp, Piața de creștere nu pornește de la zero. Emitenții de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi piețe vor putea alege reîncadrarea în Piața de creștere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare. De altfel, primele companii ale Pieței de creștere vor putea fi chiar cei mai buni emitenți de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea și un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referință al Pieței de creștere și să ofere pieței și investitorilor un prim reper pentru evoluția acestei noi piețe. Concret, Codul aprobat stabilește reguli pentru accesul pe acest nou segment. Admiterea acțiunilor sau obligațiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferențiate în funcție de tipul de instrument, la care se adaugă cerințe de guvernanță corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă și o cerință nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenți unui free float de cel puțin 10% din acțiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societății', a susținut oficialul ASF.
De asemenea, acesta a precizat că beneficiile trebuie privite din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, cel mai important câștig este accesul la o sursă suplimentară de finanțare. O companie poate atrage capital pentru investiții, dezvoltare, extinderea activității sau intrarea pe piețe noi, fără ca finanțarea să se reducă exclusiv la capacitatea de a obține un credit și de a-l rambursa ulterior. În același timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii și specificului acestor companii. Efortul administrativ și de conformare este mai proporțional, iar compania intră într-un proces de profesionalizare - învață să raporteze, să comunice cu investitorii și să își consolideze guvernanța.
'Pentru investitori, Piața de creștere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare și cu potențial de creștere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring și accentul pus pe elementele de guvernanță contribuie la o selecție mai structurată a companiilor. Evident, investiția în companii aflate în creștere presupune risc. Piața nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparență și informație pentru a-și putea lua decizia. Pentru piața de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanțare și de un flux constant de noi emitenți. O piață de creștere funcțională poate contribui la creșterea lichidității, la diversificarea bazei de emitenți și, în timp, la apariția unor companii capabile să facă pasul către Piața Reglementată. Iar pentru economie, miza este și mai simplă: mai mult capital pentru companiile românești înseamnă mai multe șanse de investiții, dezvoltare și creștere. Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieței de creștere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piață, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare', a transmis prim-vicepreședintele ASF.
Avrămescu a apreciat că aprobarea ASF este o etapă esențială, dar nu este finalul proiectului.
'O piață există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparține întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanți, antreprenori și investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporțional și credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparența și protecția investitorilor. După cinci ani de la primele discuții, Piața de creștere are, în sfârșit, cadrul necesar pentru a deveni realitate. Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile românești. Dacă vom reuși să transformăm Piața de creștere într-un loc în care antreprenorii vin să își finanțeze dezvoltarea, să își consolideze companiile și să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect și-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generații de companii românești listate', a mai arătat Gabriel-Ioan Avrămescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă






