Avrămescu (ASF), despre Piața de Creștere: Este o decizie importantă;ajută companiile care au nevoie de capital
Aprobarea noului Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF reprezintă o decizie importantă dar nu pentru că mai adăugă un segment într-o structură bursieră, ci pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească, susține Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare.
'Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piață nu se văd în ziua în care sunt anunțate. Se văd câțiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investițiile pe care le-au făcut și în numărul antreprenorilor care au înțeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacționare, poate fi o sursă de finanțare pentru dezvoltare. Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piața de creștere pentru IMM-uri. Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat în ședința din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF. Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească și care au nevoie de capital pentru a o face. Și, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieței încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuții dintre ASF și Bursa de Valori București pe acest subiect. În tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări și amânări', a declarat Avrămescu, citat într-un comunicat al instituției.
El a menționat că, în 2023, înființarea Pieței de creștere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026, cu un termen inițial care nu a fost respectat.
'Au urmat noi etape de lucru, consultări și ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârșit, deblocat. Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piață care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat. Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preț, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piața are nevoie de reguli bune, dar are nevoie și de decizii', a spus Gabriel-Ioan Avrămescu.
Acesta a afirmat că Piața de creștere este unul dintre proiectele pe care instituția a vrut să le deblocheze.
'La fel au fost și proiecte precum autorizarea Contrapărții Centrale sau Legea 'Ecosistem', mult așteptate de piață și care trebuie să treacă din zona de intenție în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferența dintre o strategie pe hârtie și o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate', a subliniat Gabriel-Ioan Avrămescu.
Potrivit acestuia, România are antreprenori buni, are companii care cresc, dezvoltă produse, inovează, investesc în tehnologie, intră pe piețe externe și construiesc afaceri care pot deveni importante. Dar o companie nu poate crește doar cu o idee bună și cu un antreprenor determinat, are nevoie de capital.
'În România, finanțarea prin credit bancar rămâne esențială. Nu trebuie să o punem în opoziție cu piața de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanțare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluția potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiții, inovare și extindere. Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creștere, pentru start-up-uri și pentru IMM-urile cu potențial, accesul la capital poate face diferența dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune și una care poate trece la următorul nivel. De aici pornește, în opinia mea, sensul adevărat al Pieței de creștere. Este o punte între antreprenoriat și piața de capital', a arătat Gabriel-Ioan Avrămescu.
În opinia sa, nu toate companiile sunt pregătite pentru Piața Reglementată, dar aceasta nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă.
'Piața de creștere creează tocmai acest spațiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanțare și care au potențial de dezvoltare, dar pentru care cerințele unei piețe reglementate pot fi încă prea ridicate. În același timp, Piața de creștere nu pornește de la zero. Emitenții de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi piețe vor putea alege reîncadrarea în Piața de creștere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare. De altfel, primele companii ale Pieței de creștere vor putea fi chiar cei mai buni emitenți de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea și un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referință al Pieței de creștere și să ofere pieței și investitorilor un prim reper pentru evoluția acestei noi piețe. Concret, Codul aprobat stabilește reguli pentru accesul pe acest nou segment. Admiterea acțiunilor sau obligațiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferențiate în funcție de tipul de instrument, la care se adaugă cerințe de guvernanță corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă și o cerință nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenți unui free float de cel puțin 10% din acțiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societății', a susținut oficialul ASF.
De asemenea, acesta a precizat că beneficiile trebuie privite din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, cel mai important câștig este accesul la o sursă suplimentară de finanțare. O companie poate atrage capital pentru investiții, dezvoltare, extinderea activității sau intrarea pe piețe noi, fără ca finanțarea să se reducă exclusiv la capacitatea de a obține un credit și de a-l rambursa ulterior. În același timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii și specificului acestor companii. Efortul administrativ și de conformare este mai proporțional, iar compania intră într-un proces de profesionalizare - învață să raporteze, să comunice cu investitorii și să își consolideze guvernanța.
'Pentru investitori, Piața de creștere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare și cu potențial de creștere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring și accentul pus pe elementele de guvernanță contribuie la o selecție mai structurată a companiilor. Evident, investiția în companii aflate în creștere presupune risc. Piața nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparență și informație pentru a-și putea lua decizia. Pentru piața de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanțare și de un flux constant de noi emitenți. O piață de creștere funcțională poate contribui la creșterea lichidității, la diversificarea bazei de emitenți și, în timp, la apariția unor companii capabile să facă pasul către Piața Reglementată. Iar pentru economie, miza este și mai simplă: mai mult capital pentru companiile românești înseamnă mai multe șanse de investiții, dezvoltare și creștere. Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieței de creștere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piață, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare', a transmis prim-vicepreședintele ASF.
Avrămescu a apreciat că aprobarea ASF este o etapă esențială, dar nu este finalul proiectului.
'O piață există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparține întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanți, antreprenori și investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporțional și credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparența și protecția investitorilor. După cinci ani de la primele discuții, Piața de creștere are, în sfârșit, cadrul necesar pentru a deveni realitate. Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile românești. Dacă vom reuși să transformăm Piața de creștere într-un loc în care antreprenorii vin să își finanțeze dezvoltarea, să își consolideze companiile și să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect și-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generații de companii românești listate', a mai arătat Gabriel-Ioan Avrămescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toat
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un p
România, printre țările UE cu creșteri semnificative ale prețurilor carburanților, în luna august 2026
Prețul mediu al combustibililor pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 23,8%, în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025, după un avans de 16,9% în luna iulie și unul de 13,7% în luna iunie, arată datele publicate marți de Eurostat. Potrivit oficiului european de statistică, în 26 di
Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie
România are cu 20% mai multe firme care ies din economie comparativ cu cele care se înființează, în condițiile în care, până la jumătatea anului, în jur de 96.000 de firme noi s-au înregistrat, iar 110.000 - 111.000 de firme s-au închis, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul un
Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare
Un număr de 750 de contracte au fost semnate până în prezent prin programul Femeia Antreprenor, iar alte 250 sunt în curs de semnare, finanțarea nerambursabilă acordată fiind de 200.000 de lei pentru fiecare societate, a declarat, marți, Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, în cadrul unui eveniment de specialitate.