Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o evaluare completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării și instituirea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate.

''Alianța pentru Agricultură și Cooperare - AAC, organizație umbrelă reprezentativă pentru fermierii și cooperativele agricole din România, solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării și pentru instituirea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate. Informațiile transmise de organizațiile membre și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare indică o situație deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol'', se arată într-o scrisoare deschisă adresată, marți, autorităților.

Reprezentanții AAC sunt de părere că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României.

''În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii. Această succesiune de pierderi afectează direct capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, precum și de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare'', avertizează organizația profesională.

În opinia membrilor Alianței, intervenția Guvernului este necesară având în vedere: afectarea cumulată a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta, care trebuie constatate individual și centralizate oficial; epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zone în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse; reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic; blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat; dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

''Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României'', se menționează în document.

În același timp, AAC notează că actuala criză confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole, iar sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă.

''Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 - contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții'', susține sursa citată.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF) și promovează un set de priorități strategice menite să contribuie la dezvoltarea unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, prin consolidarea dialogului cu autoritățile naționale și europene și susținerea intereselor fermierilor și cooperativelor agricole. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)