România a cerut Comisiei Europene și Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) să evalueze capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a participat, marți, la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate (Electricity Coordination Group) al Comisiei Europene, structura de coordonare la nivel european, unde a prezentat situația din România, iminenta închidere a Unității 2 de la Cernavodă, precum și măsurile legislative luate de Guvern pentru a gestiona situația.

'Am solicitat realizarea, de către Comisia Europeană și ENTSO-E, a unei evaluări regionale actualizate, care să vizeze, în principal, capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional', a precizat secretarul de stat, printr-un comunicat.

România a activat, vineri, mecanismul de 'early warning', în contextul evoluțiilor recente la nivel regional, iar luni seara a notificat nivelul următor, 'crisis situation' (art. 14-2 din Regulamentul 941/2019), a precizat Cristian Bușoi.

'Totodată, am subliniat importanța clarificării și continuării discuțiilor privind disponibilitatea efectivă a mecanismelor de asistență de urgență între operatorii de transport și de sistem (OTS) din statele vecine, inclusiv identificarea din timp a eventualelor constrângeri de natură tehnică sau de altă natură care ar putea afecta activarea și furnizarea unui astfel de sprijin atunci când situația o impune', a adăugat oficialul în comunicatul transmis după reuniunea Grupului de Lucru Electricitate.

De asemenea, Bușoi a solicitat organizarea, într-un termen scurt, a unei discuții tehnice bilaterale cu Comisia Europeană, pentru a analiza în detaliu toate instrumentele și mecanismele disponibile în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene și care ar putea fi mobilizate în cazul unei deteriorări suplimentare a situației, inclusiv pentru anumite intervenții în piața de electricitate.

'Am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a Jalonului 119A, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august', a subliniat secretarul de stat.

Unitatea de la Turceni este inclusă în Jalonul 119A privind reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat, într-o intervenție la Digi24, că restricțiile privind consumul de energie nu vizează consumatorii casnici și serviciile esențiale.

'În acest moment, hotărârile de guvern și procedurile Dispeceratului Energetic Național se referă strict la marii consumatori industriali. Nu există niciun motiv să avem îngrijorări legate de consumul casnic din motivul închiderii Cernavodă doi și a problemelor pe care le avem cu electricitatea. Avem suficientă producție în interiorul României pentru a asigura consumul casnic și serviciile esențiale, adică inclusiv activitatea în spitale, în farmacii, în instituții publice', a afirmat Bușoi.

El a adăugat că Guvernul are în vedere și alte scenarii posibile privind criza energetică, iar în cazul în care nu se va găsi pe piața regională suficientă electricitate s-ar putea recurge la limitări ale consumului în orele de vârf pentru marii consumatori.

'Evident, suntem pregătiți și pentru scenariile în care nu am găsi pe piața regională suficientă electricitate. Acela ar fi momentul în care, prin implementarea normativului aprobat în ședința de Guvern de săptămâna trecută, să se facă unele limitări doar în orele de vârf, doar la marii consumatori industriali. Populația nu va fi afectată, serviciile suport nu vor fi afectate, majoritate activităților economice nu vor fi afectate. Limitările vor fi făcute doar la marii consumatori industriali. Dar, în acest moment, sunt suficiente cantități care pot fi importate și până la limitări putem să punem în funcțiune grupul de rezervă de la Complexul Energetic Oltenia și avem o mică marjă de acțiune, inclusiv la nivel de Hidroelectrica cu apa din marile lacuri, legată de grupul de rezervă de la Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4', a subliniat secretarul de stat.

Potrivit acestuia, CEO Rovinari 4 are o rezervă importantă de cărbune.

'Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4 are o rezervă de cărbune care stă la dispoziție pentru situații excepționale sau pentru a compensa eventuale avarii la vreunul din celelalte trei grupuri care funcționează astăzi. Avem aproape 900 de megawați din cărbune, ceea ce este un lucru important și e un motiv în plus să se înțeleagă și la nivel european, partenerii noștri, că e nevoie ca toate cele trei grupuri, plus cel de rezervă, să funcționeze și după 31 august', a explicat Bușoi.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni, precizează reprezentanții Ministerului Energiei.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe și utilizează uraniu natural drept combustibil și apa grea ca moderator și agent de răcire. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unitati dispecerizabile din România. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)