Aprobarea Strategiei pentru Conservarea Biodiversității este un pas legislativ salvator pentru bugetul de stat, dar dacă normele de aplicare vor trata biodiversitatea ca pe un simplu set de interdicții aplicate fermierilor, România va asista la un abandon masiv al terenurilor în zonele defavorizate și la o chimizare ascunsă în zonele de câmpie, atrag atenția reprezentanții unei asociații de profil.

'Dincolo de miza financiară imensă - deblocarea unei tranșe PNRR estimate la aproximativ 972 de milioane de euro - actul legislativ consfințește un adevăr structural: protecția mediului nu mai poate fi separată de mecanismele de subvenționare a fermelor. Totuși, o analiză profundă a textului final, corelată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, scoate la iveală un paradox major: deși agricultura ecologică este recunoscută oficial drept soluția salvatoare pentru biodiversitate, ambițiile politice naționale rămân extrem de modeste în raport cu cele europene (...) Aprobarea Strategiei pentru Conservarea Biodiversității este un pas legislativ salvator pentru bugetul de stat, însă eficiența ei se va decide exclusiv la redactarea normelor metodologice de aplicare. Dacă normele de aplicare vor trata biodiversitatea ca pe un simplu set de interdicții aplicate fermierilor, România va asista la un abandon masiv al terenurilor în zonele defavorizate și la o chimizare ascunsă în zonele de câmpie', susține Asociația Inter-Bio, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

Specialiștii organizației apreciază că normele de aplicare ale noii Legi a Biodiversității (jalon-cheie în PNRR) nu recunosc meritele agriculturii ecologice drept pilonul central pentru restaurarea naturii.

'Adoptarea legii în Parlament deblochează o tranșă vitală de 972 de milioane de euro din PNRR, însă compromisurile legislative votate în comisii - precum transformarea țintei de reducere a pesticidelor într-o simplă 'diminuare a riscului de poluare' - îndepărtează România de standardele ecologice europene. Este un compromis birocratic pe termen scurt care ne va costa pe termen lung. Cum măsori matematic 'riscul' fără să reduci substanțele periculoase? Comisia Europeană poate penaliza aceste artificii de vocabular la evaluarea plăților din PNRR. INTER-BIO nu pledează pentru interzicerea peste noapte a pesticidelor în sectorul convențional, ci pentru ca autoritățile să nu mai folosească acest compromis drept scuză pentru a bloca dezvoltarea sectorului ecologic. Cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic este să creștem suprafețele bio dincolo de ținta extrem de modestă de 5,7% pe care România și-a asumat-o pentru 2030', notează experții.

Potrivit sursei citate, în timp ce strategia europeană 'De la fermă la furculiță' a introdus o țintă de 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se află pe ultimele locuri în UE, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic (raport FIBL 2026), și și-a asumat prin Planul Strategic Național o țintă modestă, de sub 6% pentru anul 2030.

'România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon biocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Aliniați la viziunea europeană a IFOAM, susținem cu fermitate că biodiversitatea nu se salvează lăsând pământul în pârloagă, ci sprijinind activ fermierii ecologici. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate folosind aceleași chimicale intensive ca până acum. Banii din PNRR ar trebui să meargă direct la fermierii care livrează deja agroecologie aplicată', a declarat, în comunicat, președintele Inter-Bio, Costin Lianu.

În viziunea asociației profesionale, Planul Național de Acțiune identifică faptul că peste 80% din producția ecologică internă este comercializată sub formă de materie primă brută, ieftină, către piețele din vestul Europei, în timp ce sectoarele cu valoare adăugată ridicată (legumele bio, fructele, lactatele și alimentele procesate) sunt aproape inexistente în rețelele comerciale autohtone.

'Suntem bucuroși că banii vin, dar ne asigurăm că ei nu vor fi cheltuiți doar pe rapoarte de consultanță și strategii uitate în sertare. Aceste sute de milioane de euro trebuie să ajungă direct în buzunarul fermierilor care livrează rezultate reale. Fermierul ecologic muncește mai mult, își asumă riscuri mai mari și protejează apa și solul tuturor românilor. Dacă fondurile din PNRR pentru biodiversitate vor fi folosite doar pentru a bifa un jalon pe hârtie, fără a finanța direct reconversia ecologică a fermelor, atunci banii europeni vor trece pe lângă satul românesc fără a lăsa nimic în urmă', se menționează în comunicat.

Reprezentanții asociației de profil subliniază că rămân deschiși pentru a participa activ la grupurile de lucru din cadrul Ministerului Agriculturii pentru a pune la dispoziție expertiza tehnică a rețelei europene din care fac parte. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)