Negrescu: Investitorii nu așteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate
Piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preț care reflectă incertitudinea politică, iar investitorii nu așteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate, consideră consultantul financiar, Adrian Negrescu.
'Aici e paradoxul central al momentului românesc: piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preț care reflectă incertitudinea politică. Investitorii nu așteaptă retrogradarea - au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate. Pentru investitorul de portofoliu, pragul BBB-/Baa3 e binar. Sub el, o parte semnificativă din fondurile de pensii și de investiții cu mandat investment-grade sunt obligate statutar să vândă, indiferent de opinia lor despre România. De aceea confirmarea contează enorm - și de aceea ministrul Finanțelor a calificat pierderea calificativului de investiții drept având efecte catastrofale pentru întreaga economie. Dar tocmai natura binară a pragului face ca menținerea să nu producă niciun beneficiu: nu îmbunătățește nimic, doar evită o dislocare', a scris acesta, marți, pe pagina sa de Facebook.
Negrescu arată că înainte de evaluarea agenției Moody's, programată pentru 7 august, semnalele de alarmă sunt chiar mai grave decât cele anterioare anunțării deciziei Fitch.
'În septembrie 2025, Moody's a confirmat ratingul Baa3 cu perspectivă negativă, iar revizuirea periodică din martie 2026 a menținut-o, avertizând că oboseala de reformă, rotația premierului în coaliția de patru partide în prima jumătate a lui 2027 și alegerile parlamentare din 2028 ridică riscuri pentru continuarea reducerii deficitului. În evaluarea Fitch, agenția a invocat și alte riscuri, precum aplicarea legii salarizării și o contracție a PIB-ului. Vestea bună este că Fitch estimează deficitul la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta Guvernului de 6%, reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului - o corecție de la 9,3% în 2024. S&P descrie măsurile drept cea mai substanțială încercare de corecție fiscală de la criza din 2008 și estimează reducerea la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025. În termeni de ajustare brută, România face în doi ani mai mult decât în orice alt episod post-criză', a comentat sursa citată.
El consideră, de asemenea, că foarte importantă este credibilitatea traiectoriei și amintește că Fitch a avertizat că dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor din cadrul RRF (Facilitatea de Redresare și Reziliență), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor, iar reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative în perspectiva alegerilor din 2028.
S&P a fost chiar și mai explicită, potrivit consultantului citat, menționând că ar putea reduce ratingul dacă blocajul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce deficitul fiscal în 2027.
'Altfel spus, agențiile de rating nu mai pun la îndoială ce s-a făcut, ci cine va continua. Riscul s-a mutat din registrul fiscal în cel instituțional - de la 'poate România să taie deficitul?' la 'va rezista consensul politic care a permis tăierea?'. Riscul instituțional se corectează mult mai greu decât un deficit', atrage atenția Adrian Negrescu.
Mai departe, acesta explică faptul că, deși deficitul bugetar domină discursul public, comparativul rămâne contul curent, iar un ecart de peste șase puncte procentuale față de mediana categoriei nu e o abatere ciclică, ci un semnal că modelul de creștere e finanțat din exterior.
'Pentru un investitor de portofoliu, asta înseamnă că România depinde permanent de disponibilitatea capitalului străin de a-i refinanța dezechilibrul - exact condiția care transformă o retrogradare tehnică într-o problemă de balanță de plăți. Nu întâmplător S&P leagă explicit accesul la fondurile europene 2026-2027 de riscurile pentru balanța de plăți', a mai precizat Negrescu.
Al doilea prag simbolic e datoria, care depășește 60% din PIB în 2026, cu stabilizare estimată de Moody's abia în jurul a 65%. Potrivit economistului, România a intrat în UE cu o datorie sub 13% din PIB iar consumarea acestui avantaj structural în mai puțin de două decenii este, pe termen lung, mai relevantă decât orice literă de rating - mai ales privind spre Ungaria, care a ajuns la 74% și plătește deja costul în cheltuiala cu dobânzile.
'Este important de spus că ratingul e o etichetă; costul real se vede în cotații. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au coborât până la 6,75%, cu dobânda de politică monetară la 6,5%, iar ministrul Finanțelor a arătat că o emisiune la 6,90% în februarie reprezintă un prag semnificativ, scenariul depășirii pragului de 7% nefiind exclus dacă turbulențele politice escaladează. Semnalul cel mai concret vine din emisiunile pentru populație. Ediția Fidelis din august 2026 vine cu dobânzi de până la 7,50% în lei și 6,30% în euro, statul majorând randamentele la titlurile în euro atât pe maturitatea de 3 ani, cât și pe cea de 10 ani. Detaliul care contează: randamentul în euro a crescut, nu a scăzut. Titlul în euro elimină riscul valutar și izolează prețul pur al riscului de credit suveran. Un stat care plătește 6,30% pe zece ani în euro, într-un context de rate europene mult mai joase, plătește o primă de risc de țară considerabilă - indiferent ce scrie pe eticheta de rating', comentează Adrian Negrescu.
El explică, astfel, că pentru investitorul strategic, ratingul e secundar pentru că acesta se uită la apartenența la UE și fluxurile de capital asociate, plus un PIB pe cap de locuitor și o calitate a guvernării superioare țărilor comparabile din categoria BBB -, dar și la predictibilitatea fiscală pe orizontul de amortizare a unei investiții, adică 7-10 ani. 'Aici semnalul e cel mai prost: cinci pachete de măsuri într-un an, TVA majorat, salarii și pensii înghețate, iar acum riscuri semnalate în jurul Legii salarizării. Nu nivelul taxării descurajează, ci frecvența schimbării ei', a mai precizat sursa citată.
În aceste condiții, consultantul arată că riscul cel mai costisitor și cel mai puțin discutat sunt fondurile europene și citează S&P care consideră că, dacă România nu obține fondurile estimate pentru 2026-2027, perspectivele de creștere vor fi afectate, consolidarea fiscală va deveni mai dificilă, iar riscurile pentru balanța de plăți vor crește.
'E singura variabilă care poate deteriora simultan creșterea, deficitul și contul curent - și singura care depinde aproape exclusiv de funcționarea administrativă internă. Contrastul cu Ungaria e din nou instructiv: Budapesta a intrat în 2026 cu fonduri europene deblocate după ani de blocaj, iar Fitch le contabilizează ca sursă de accelerare a creșterii în 2027. România riscă traiectoria inversă. În esență, poziția României în prezent nu e cea a unei economii în criză, ci a unei economii care a demonstrat capacitatea de a face ajustarea, dar nu și pe cea de a o face credibilă în timp. Ajustarea fiscală e reală și recunoscută de toate cele trei agenții. Ce lipsește e ancora instituțională care să convingă piețele că ea supraviețuiește ciclului politic 2027-2028', subliniază el.
În final, Adrian Negrescu menționează că cele trei perspective negative simultane înseamnă că România nu are în față o decizie, ci o secvență: 7 august la Moody's, 2 octombrie la S&P, apoi ciclul din 2027. Totodată, spune el, fiecare confirmare de rating și de perspectivă cumpără timp fără a rezolva nimic, iar prețul acestui timp e vizibil în randamentul de 6,30% în euro pe zece ani.
'Fiecare confirmare cumpără timp fără a rezolva nimic, iar prețul acestui timp e vizibil în randamentul de 6,30% în euro pe zece ani. Ieșirea din perspectiva negativă cere, în termenii S&P, exact ce lipsește: reducerea semnificativă și simultană a deficitului fiscal și a celui extern, susținută de revenirea creșterii economice. Trei condiții care, în 2026, se contrazic reciproc - consolidarea fiscală taie tocmai creșterea care ar face-o sustenabilă. Aceasta e capcana reală: nu retrogradarea, ci perspectiva de a rămâne ani la rând pe ultima treaptă, plătind prime de risc de junk fără a fi junk', a explicat consultantul financiar. AGERPRES(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto







