Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici.

'ROBOR, în aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns în toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, în condițiile în care inflația ajunsese la 16%. Deci, dobânzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dobânzi reale. Când cineva acuză că au crescut dobânzile, de fapt au fost cele mai mici dobânzi reale, la jumătate față de inflație. Fix în acea perioadă, Banca Națională a României crește dobânda-cheie de la 1,75% la 7%, o creștere de 5,25 puncte procentuale, aproape cât a crescut și ROBOR. O creștere a ratei-cheie care s-a întâmplat în toate țările din lume, în peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul inflaționist amplificat de războiul din Ucraina și de distorsiunile din lanțurile logistice din perioada pandemiei', a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost președinte al AAFBR.

Potrivit acestuia, același fenomen s-a manifestat în toate economiile din regiune și la nivel global.

În același context, Guda a susținut că profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizată în raport cu dinamica creditării și cu costurile de finanțare, nu doar prin prisma nivelului dobânzilor.

'Adevărul economic este că profitul sectorului bancar a crescut datorită bazei, creditării companiilor și populației. Doar în pandemie, când totul s-a blocat și statul a venit să restabilească încrederea între agenții economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. Știți cu cât a crescut soldul creditelor acordate companiilor din România în deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, în doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor', a afirmat el.

La rândul său, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat că majorarea ROBOR a fost determinată de explozia anticipațiilor inflaționiste provocate de șocurile din energie după izbucnirea războiului din Ucraina.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

'A început războiul din Ucraina și prețul gazului metan în Europa a explodat, de peste zece ori. Șocul de gaz s-a transformat într-un șoc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un șoc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electrică, gaz metan și petrol. Automat, anticipațiile inflaționiste au explodat. Și n-aveau cum să nu impacteze dobânzile', a spus Codîrlașu.

De asemenea, economistul Florian Libocor, membru fondator și fost președinte al AAFBR, a afirmat că, în general, prețul banilor din economie este sensibil la evoluția cererii, inflației și condițiilor monetare, iar dobânda nu poate fi analizată izolat de politica fiscală.

'ROBOR, sau orice cotație, orice preț al banilor, este sensibil la câteva lucruri, iar această sensibilitate este monitorizată și ajustată prin prisma politicii monetare. Banca Națională se uită la un soi de termometru al economiei. Acesta indică dacă cererea este în exces, dacă inflația crește sau dacă economia se supraîncălzește, iar atunci intervine. Instrumentul principal este dobânda', a spus Libocor.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Revista Piața Financiară a organizat, joi, la ASE București, o masă rotundă dedicată indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare și principalilor indicatori macroeconomici. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)