Consumatorii români vor avea de suportat, după 1 iulie 2026, prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara Uniunii Europene, în colete de valoare redusă, sub 150 de euro, ca urmare a aplicării unei taxe vamale de trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, susțin specialiștii Deloitte România.

'După 1 iulie 2026, consumatorii români vor avea de suportat prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE în colete de valoare redusă (sub 150 de euro), cu trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, ceea ce ar putea să îi descurajeze să mai apeleze la furnizorii respectivi, în condițiile în care este posibil ca, în anumite cazuri, taxele cumulate să depășească prețul produsului', se arată într-un material de opinie semnat de Ana-Maria Săbiescu, director, Vladislav Dabija, senior manager, și Sorin Popa, senior consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România.

Astfel, produsele cumpărate online de persoanele fizice din România din afara Uniunii Europene, prin intermediul unor platforme de comerț online pe care plasează comenzi cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro, devin tot mai scumpe.

'După introducerea taxei logistice de 25 de lei/colet, la începutul anului, acestea vor fi supuse, de la 1 iulie 2026, și unei taxe vamale de trei euro, dar de data aceasta aplicată pentru fiecare articol (subpoziție tarifară) din coletul respectiv. Anterior, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE', susțin autorii analizei.

Spre deosebire de taxa logistică, adoptată doar de România și Italia, care între timp a amânat aplicarea, de la 1 ianuarie 2026, taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autoritățile europene, astfel că se aplică uniform în toate statele membre. Practic, este vorba de eliminarea facilității fiscale care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare.

Totodată, în 26 martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul taxei va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026.

'În consecință, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet (pe bunurile achiziționate electronic din afara UE de către persoane fizice - B2C, indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar) și taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcție de încadrarea tarifară (dacă într-un colet de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeași încadrare tarifară, taxa vamală se plătește o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară). După data la care Uniunea Europeană va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, așteptarea este ca aceea să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă mai devreme de către România', menționează specialiștii Deloitte.

Taxa vamală, ca și cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro, respectiv valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiționale, cum ar fi transportul, provenite din afara UE, care intră în spațiul comunitar și pentru care se aplică sistemul IOSS, fie prin trimiteri poștale.

'Așadar, cel mai probabil consumatorii vor suporta, direct sau în prețul produselor comandate, aceste taxe', se precizează în analiză.

În cazul taxei logistice, obligația de plată revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanță a bunurilor.

În cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligația de plată către autoritatea vamală revine, în funcție de fluxul logistic și de modul de organizare a business-ului, declarantului vamal, respectiv platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă își organizează în regim propriu importul.

Preocuparea autorităților europene pentru taxarea produselor provenite din afara UE a crescut odată cu dezvoltarea comerțului electronic, devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături, 70% dintre aceștia cumpărând regulat produse online, conform studiilor UE.

Numărul comenzilor de valoare redusă, sub 150 de euro, din afara Uniunii realizate de consumatorii din UE a înregistrat o creștere accelerată în ultimii ani. Astfel, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete în UE, iar în anii care au urmat acest volum a crescut exponențial de la an la an, respectiv 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025. Prin urmare, în 2025, în Uniunea Europeană au fost introduse zilnic circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.

În acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcții de acțiune pentru a tempera acest fenomen: introducerea unei taxe logistice, de manipulare/procesare, pentru acest tip de colete, menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autoritățile vamale le au cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete, și eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale, care echivalează cu aplicarea taxei de trei euro/articol, pentru coletele aferente comerțului electronic evaluate sub 150 de euro, cu scopul de a elimina sau reduce avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piața internă, dar și să descurajeze importurile de produse neconforme în spațiul comunitar.

Conform sursei citate, Republica Moldova urmărește de asemenea uniformizarea tratamentului fiscal aplicabil produselor comandate de pe platforme de comerț online din afara țării, cu o valoare mai mică de 150 de euro, cu cel în vigoare la nivel național, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil. Astfel, începând din 1 octombrie 2026, produsele achiziționate în acest fel vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%. Taxa ar urma să fie inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Din perspectiva comercianților, provocarea va consta în conformarea și declararea corectă a taxei vamale ținând cont de faptul că regula se aplică indiferent de sistemul de declarare.

'Având în vedere limitările actuale ale sistemelor informatice vamale de declarare, în practică pot exista situații în care taxa vamală de trei euro este achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, vor fi situații în care taxa de trei euro se va achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași subpoziție tarifară', se mai arată în document.

Luând în considerare acest aspect, începând cu 1 iulie 2026, pentru importatori sau reprezentanții acestora va fi foarte important să stabilească în mod corect încadrarea tarifară a produselor, cât și alegerea tipului de declarație vamală pentru o aplicare cât mai corectă a taxei vamale de trei euro.

Per ansamblu, în România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business, concluzionează autorii analizei. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)