România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mai mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit din haosul energetic și comisioane din importuri, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.

'Stocarea în România a fost abordată târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea sistemului energetic. În loc să fie planificată ca infrastructură critică, integrată cu dezvoltarea regenerabilelor, a rețelelor, a prosumatorilor, a consumului flexibil și a serviciilor de echilibrare, stocarea a fost (și încă este) tratată prea mult ca o oportunitate comercială de moment', consideră specialistul.

Conform acestuia, dezvoltarea regenerabilelor a avansat rapid, 'pe baza unor stimulente absurde, dar nesecurizat, necoordonat și fără o planificare coerentă în timp'.

'S-au instalat capacități solare și eoliene, s-au multiplicat proiectele de racordare, a crescut numărul prosumatorilor, dar elementele care trebuiau să facă sistemul funcțional - stocare, adaptarea și dezvoltarea rețelelor, smart meteringul, digitalizare, flexibilitate, consum controlabil, echilibrare rapidă - au rămas mult în urmă', susține Chisăliță.

Acesta a adăugat că 'dezvoltarea haotică a regenerabilelor (inclusiv a prosumatorilor)', finanțată direct sau stimulată indirect de stat, de cele mai multe ori au fost realizată mai mult cu scopul de a se câștiga din vânzarea unor echipamente și a crea oportunități de câștig rapid pentru cei care au aceste echipamente, toate având ca impact creșterea prețurilor energie pe piață.

'Astăzi constatăm, că România nu a învățat nimic. Aceeași abordare alte echipamente - bateriile. Vedem astăzi că se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii. Nu se discută despre un sistem de stocare cu un mix de tehnologii care să asigure diversele necesități ale unui sistem energetic. Nu se discută de necesitatea unor baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Se discută doar de baterii. Din nou scopul nu o să fie modernizarea sistemului energetic funcțional și energia ieftină, decât în discurs. Este grav că până și oamenii de bună-credință ajung să fie manipulați, dezinformați și împinși să servească interesele unor grupuri care profită de haosul și lipsa de strategie din sistemul românesc', arată președintele AEI.

El remarcă faptul că astfel se creează lobby-ul pentru vânzare/importul de baterii, baterii nu prea sofisticate, care să impună peste câțiva ani să se vândă/importe din nou baterii care să stabilizeze 'dezechilibrele produse de actualele baterii.'

Practic, este lobby-ul pentru ca unii să profite de pe urma funcționării defazate dintre producția și consumul de energie din România.

'Și astfel vom constata în 2-3 ani că vor apărea un nou tip de 'băieți deștepți' în energie, iar prețurile vor fi tot mari la consumatorul final. Avem astăzi un sistem cu multă producție intermitentă, dar cu puțină capacitate de control. Într-un asemenea sistem, stocarea nu este un lux. Este condiția minimă pentru ca energia regenerabilă să nu devină sursă de volatilitate. Fără sisteme de stocare (un mix de tehnologii, nu doar baterii) amplasate corect, dimensionate corect și operate în interesul sistemului energetic, România ajunge să producă energie ieftină când nu are nevoie de ea și să importe energie scumpă când are nevoie', mai spune Chisăliță.

Specialistul crede că întârzierea stocării a creat un teren fertil pentru o deturnare a scopului.

'În loc ca bateriile să fie promovate în primul rând ca instrumente pentru reducerea prețurilor, diminuarea dezechilibrelor, limitarea importurilor la vârf și creșterea securității energetice, ele sunt văzute adesea ca simplă oportunitate de business. Pentru unii actori, stocarea nu înseamnă stabilitate de sistem, ci vânzare de echipamente. Nu înseamnă reducerea costurilor pentru consumator, ci comisioane, marje comerciale, proiecte rapide și profit din volatilitate. Aceasta este o distorsiune majoră. România riscă să importe masiv 'orice fel de baterii', fără o ierarhie clară a calității tehnologice, fără cerințe ferme privind rolul lor în sistem și fără o corelare reală cu nevoile rețelei. Dacă singura logică devine 'să se vândă baterii' sau 'să de consume banii din PNRR', atunci stocarea nu mai este politică energetică, ci piață de desfacere', comentează președintele AEI,

În context, el susține că o piață de desfacere nu garantează securitate energetică și că o baterie poate reduce prețurile dacă este integrată inteligent.

Conform lui Chisăliță, pericolul real este ca România să ajungă să finanțeze o nouă industrie de profit pe seama propriei dezordini energetice.

'Dacă stocarea se dezvoltă doar pentru a specula diferențele de preț create de lipsa de planificare, atunci nu discutăm despre modernizare, ci despre capturarea rentei generate de haosul, haos generat la rândul său de iluzia că dezvoltarea regenerabilelor rezolvă problemele sistemului energetic. Cu cât sistemul este mai prost construit, cu atât oportunitățile de arbitraj sunt mai mari. Cu cât volatilitatea este mai accentuată, cu atât profiturile unor operatori pot fi mai ridicate', adaugă specialistul în energie.

El crede că un stat responsabil ar trebui: să urmărească exact opusul, bateriile trebuie să reducă volatilitatea, nu doar să câștige din ea; să reducă vârfurile de preț, nu doar să le exploateze; să diminueze importurile scumpe, nu doar să participe la ele; să securizeze sistemul, nu să creeze o nouă piață de intermediere.

'Fără o strategie clară, fără criterii tehnice și fără integrarea stocării într-un plan coerent de dezvoltare energetică, România riscă să nu construiască flexibilitate reală, ci doar să cumpere baterii. Iar diferența dintre cele două este fundamentală. Flexibilitatea înseamnă un sistem capabil să absoarbă surplusul de energie ieftină, să reducă importurile scumpe din orele de vârf, să stabilizeze rețeaua și să diminueze costurile structurale ale energiei electrice. Înseamnă securitate energetică, stabilitate și eficiență economică. În schimb, bateriile dezvoltate haotic, fără coordonare și operate exclusiv pentru arbitraj comercial, riscă să devină doar o nouă sursă de comisioane și câștiguri speculative. În loc să reducă volatilitatea, ele pot ajunge să profite de ea. În loc să corecteze dezechilibrele sistemului, pot transforma aceste dezechilibre într-un model de business', a mai spus Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache ,editor online: Andreea Preda)