AEI: România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit
România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mai mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit din haosul energetic și comisioane din importuri, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
'Stocarea în România a fost abordată târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea sistemului energetic. În loc să fie planificată ca infrastructură critică, integrată cu dezvoltarea regenerabilelor, a rețelelor, a prosumatorilor, a consumului flexibil și a serviciilor de echilibrare, stocarea a fost (și încă este) tratată prea mult ca o oportunitate comercială de moment', consideră specialistul.
Conform acestuia, dezvoltarea regenerabilelor a avansat rapid, 'pe baza unor stimulente absurde, dar nesecurizat, necoordonat și fără o planificare coerentă în timp'.
'S-au instalat capacități solare și eoliene, s-au multiplicat proiectele de racordare, a crescut numărul prosumatorilor, dar elementele care trebuiau să facă sistemul funcțional - stocare, adaptarea și dezvoltarea rețelelor, smart meteringul, digitalizare, flexibilitate, consum controlabil, echilibrare rapidă - au rămas mult în urmă', susține Chisăliță.
Acesta a adăugat că 'dezvoltarea haotică a regenerabilelor (inclusiv a prosumatorilor)', finanțată direct sau stimulată indirect de stat, de cele mai multe ori au fost realizată mai mult cu scopul de a se câștiga din vânzarea unor echipamente și a crea oportunități de câștig rapid pentru cei care au aceste echipamente, toate având ca impact creșterea prețurilor energie pe piață.
'Astăzi constatăm, că România nu a învățat nimic. Aceeași abordare alte echipamente - bateriile. Vedem astăzi că se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii. Nu se discută despre un sistem de stocare cu un mix de tehnologii care să asigure diversele necesități ale unui sistem energetic. Nu se discută de necesitatea unor baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Se discută doar de baterii. Din nou scopul nu o să fie modernizarea sistemului energetic funcțional și energia ieftină, decât în discurs. Este grav că până și oamenii de bună-credință ajung să fie manipulați, dezinformați și împinși să servească interesele unor grupuri care profită de haosul și lipsa de strategie din sistemul românesc', arată președintele AEI.
El remarcă faptul că astfel se creează lobby-ul pentru vânzare/importul de baterii, baterii nu prea sofisticate, care să impună peste câțiva ani să se vândă/importe din nou baterii care să stabilizeze 'dezechilibrele produse de actualele baterii.'
Practic, este lobby-ul pentru ca unii să profite de pe urma funcționării defazate dintre producția și consumul de energie din România.
'Și astfel vom constata în 2-3 ani că vor apărea un nou tip de 'băieți deștepți' în energie, iar prețurile vor fi tot mari la consumatorul final. Avem astăzi un sistem cu multă producție intermitentă, dar cu puțină capacitate de control. Într-un asemenea sistem, stocarea nu este un lux. Este condiția minimă pentru ca energia regenerabilă să nu devină sursă de volatilitate. Fără sisteme de stocare (un mix de tehnologii, nu doar baterii) amplasate corect, dimensionate corect și operate în interesul sistemului energetic, România ajunge să producă energie ieftină când nu are nevoie de ea și să importe energie scumpă când are nevoie', mai spune Chisăliță.
Specialistul crede că întârzierea stocării a creat un teren fertil pentru o deturnare a scopului.
'În loc ca bateriile să fie promovate în primul rând ca instrumente pentru reducerea prețurilor, diminuarea dezechilibrelor, limitarea importurilor la vârf și creșterea securității energetice, ele sunt văzute adesea ca simplă oportunitate de business. Pentru unii actori, stocarea nu înseamnă stabilitate de sistem, ci vânzare de echipamente. Nu înseamnă reducerea costurilor pentru consumator, ci comisioane, marje comerciale, proiecte rapide și profit din volatilitate. Aceasta este o distorsiune majoră. România riscă să importe masiv 'orice fel de baterii', fără o ierarhie clară a calității tehnologice, fără cerințe ferme privind rolul lor în sistem și fără o corelare reală cu nevoile rețelei. Dacă singura logică devine 'să se vândă baterii' sau 'să de consume banii din PNRR', atunci stocarea nu mai este politică energetică, ci piață de desfacere', comentează președintele AEI,
În context, el susține că o piață de desfacere nu garantează securitate energetică și că o baterie poate reduce prețurile dacă este integrată inteligent.
Conform lui Chisăliță, pericolul real este ca România să ajungă să finanțeze o nouă industrie de profit pe seama propriei dezordini energetice.
'Dacă stocarea se dezvoltă doar pentru a specula diferențele de preț create de lipsa de planificare, atunci nu discutăm despre modernizare, ci despre capturarea rentei generate de haosul, haos generat la rândul său de iluzia că dezvoltarea regenerabilelor rezolvă problemele sistemului energetic. Cu cât sistemul este mai prost construit, cu atât oportunitățile de arbitraj sunt mai mari. Cu cât volatilitatea este mai accentuată, cu atât profiturile unor operatori pot fi mai ridicate', adaugă specialistul în energie.
El crede că un stat responsabil ar trebui: să urmărească exact opusul, bateriile trebuie să reducă volatilitatea, nu doar să câștige din ea; să reducă vârfurile de preț, nu doar să le exploateze; să diminueze importurile scumpe, nu doar să participe la ele; să securizeze sistemul, nu să creeze o nouă piață de intermediere.
'Fără o strategie clară, fără criterii tehnice și fără integrarea stocării într-un plan coerent de dezvoltare energetică, România riscă să nu construiască flexibilitate reală, ci doar să cumpere baterii. Iar diferența dintre cele două este fundamentală. Flexibilitatea înseamnă un sistem capabil să absoarbă surplusul de energie ieftină, să reducă importurile scumpe din orele de vârf, să stabilizeze rețeaua și să diminueze costurile structurale ale energiei electrice. Înseamnă securitate energetică, stabilitate și eficiență economică. În schimb, bateriile dezvoltate haotic, fără coordonare și operate exclusiv pentru arbitraj comercial, riscă să devină doar o nouă sursă de comisioane și câștiguri speculative. În loc să reducă volatilitatea, ele pot ajunge să profite de ea. În loc să corecteze dezechilibrele sistemului, pot transforma aceste dezechilibre într-un model de business', a mai spus Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache ,editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INS: Turiștii nerezidenți sosiți în România în interes de afaceri au cheltuit 800,7 milioane lei, în primul trimestru
Turiștii nerezidenți sosiți în România în interes de afaceri, în primul trimestru din 2026, au cheltuit 800,7 milioane lei, iar cei sosiți în interes particular 687,3 milioane lei, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Numărul total de nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colecti
Datoria sectorului privat a crescut cu 5,6% în 2025; îndatorarea populației s-a majorat cu 9,5% (raport)
Ritmul de creștere a datoriei sectorului privat s-a temperat în anul 2025 (+5,6% față de +8,9 la sută în 2024), aceasta ajungând la nivelul de 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB, în timp ce îndatorarea populației de la instituțiile financiare s-a majorat într-un ritm similar celui din anul anterior (+9,4% în 2025 și +9,5%
BNS solicită reforme urgente ale legislației muncii, protecției sociale și locuirii în România
Blocul Național Sindical salută Strategia europeană de combatere a sărăciei și solicită reforme urgente ale legislației muncii, protecției sociale și locuirii în România, conform unui comunicat al confederației. 'Blocul Național Sindical (BNS) salută publicarea proiectului primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sără
CNAIR: Restricții de circulație în 35 de județe pentru autovehiculele de peste 7,5 tone, luni și marți, din cauza caniculei
Circulația autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone va fi restricționată luni și marți, între orele 12:00-20:00, pe sectoare de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din 35 de județe, informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere printr-un comunicat. 'Luni, 29.06.2026, și marți, 30.06.2026
Pistol (CNAIR): Stadiul fizic al lucrărilor pe lotul Afumați-Pantelimon al A0 Nord se apropie de 90 %, dar este nevoie de accelerarea ritmului
Stadiul fizic al lucrărilor pe Lotul 3 (Afumați-Pantelimon) al A0 Nord se apropie de 90%, dar pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier, potrivit directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol. 'A0 Nord (Lotul 3: Afumați
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026 vs aprilie 2025; produsele animale s-au scumpit cu 12,45%
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). 'Această creștere s-a datorat produselor vegetale ale căror prețuri au avut o contribuție de -3,03 puncte procentuale la evoluția pe ansa
Loteria Română: Peste 6,80 milioane de euro report la Loto 6/49
Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, informează Loteria Română. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 35,59 milioane de lei (peste 6,80 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 6,93 milioane de lei (peste 1,32 milioane de euro).
Litoralul românesc înregistrează aproximativ 90.000 de turiști în acest weekend, cel mai ridicat grad de ocupare (asociație)
Litoralul românesc înregistrează în acest weekend cel mai ridicat grad de ocupare de la începutul sezonului estival, fiind așteptați aproximativ 90.000 de turiști, susține Corina Martin, președintele Asociației Patronale RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru