România este țara cu cel mai mare succes în ceea ce privește convergența cu Uniunea Europeană, iar în ceea ce privește viteza de recuperare a decalajelor, suntem cu mult înaintea Poloniei sau a altor state din regiune, a afirmat, miercuri, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, la conferința regională 'The Economist Romania Government Roundtable'.

'Aș vrea să subliniez faptul că cea mai bună dovadă că banii europeni sunt cu adevărat importanți pentru dezvoltarea României este să ne uităm la orașe. În 2007, România era la 44% din media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de
cumpărare. Astăzi suntem la 80%. Dacă lăsăm Irlanda deoparte, pentru că are activele americane și, de fapt, din această cauză, România este țara cu cel mai mare succes în ceea ce privește convergența. Desigur, putem vorbi despre polarizare din perspectiva PIB-ului, dar România este exemplul de manual despre cum, folosind fondurile europene - peste 108 miliarde de euro primite - am reușit ceea ce părea imposibil: de la 44 la 80 (Pib/capita la paritatea puterii de cumpărare față de media UE - n.r.). Și este foarte important să înțelegem că, în ceea ce privește viteza de recuperare a decalajelor, suntem cu mult înaintea Poloniei sau a altor state din regiune. Acest lucru este cu adevărat relevant și dovedește faptul că, atunci când folosești fondurile europene, poți obține astfel de rezultate', a spus Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, după intrarea în Uniune, România s-a 'relaxat puțin' și s-a bazat foarte mult pe un model de creștere alimentat de consum. Consumul a contribuit semnificativ la creșterea economică, dar acest model nu a fost lipsit de dezechilibre.

'Însă punctul esențial este că acum ne aflăm într-un moment crucial de schimbare a modelului economic. Trecem de la consum la investiții. Iar în prezent ne bazăm în principal pe investițiile publice. Acest lucru se vede în faptul că, în sfârșit, finalizăm
autostrăzile, finalizăm sistemul feroviar, modernizăm rețelele de apă și canalizare și așa mai departe. Aceste lucruri se întâmplă chiar acum. Este dovada vie că ne ocupăm de infrastructura de bază', a afirmat Dragoș Pîslaru.

El a menționat că pe viitor vom trece de la accentul pus pe investițiile publice la un model bazat pe stimularea investițiilor
private.

'Ideea centrală este să trecem de la o realitate în care primești un euro și cheltuiești un euro, iar apoi 80% ajunge în sectorul public și doar 20% în sectorul privat, la o realitate în care cel puțin o treime, dacă nu mai mult, este realizată de sectorul
privat, folosind efectul de levier', a explicat Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului, România este pe locul opt în Uniunea Europeană în ceea ce privește plățile efective prin politica de coeziune și pe locul doi în funcție de ritmul absorbției.

'Am cheltuit deja 9 miliarde de euro din fondurile de coeziune, ceea ce este remarcabil. Așadar, și politica de coeziune funcționează bine. În perioada 2027-2034 avem această perspectivă foarte importantă pentru predictibilitate și pentru viitor. Ideea centrală este că Guvernul, și în special ministerul meu, devine tot mai mult o instituție financiară orientată spre multiplicarea investițiilor. Ne dorim ca IMM-urile să nu mai vină direct la minister, ci să meargă la intermediarii financiari, la bănci, lafon duri de investiții. Prin această abordare estimăm că vom putea mobiliza între 60 și 70 de miliarde de euro prin piețele financiare și prin proiecte strategice în perioada 2024-2030', a declarat Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Ministerul Finanțelor a pregătit mecanismul de reducere a accizei și pe cel de contribuție voluntară; adoptarea, joi sau vineri

* Nazare: Adevăratul test al leadershipului economic al României în 2026 este capacitatea de a menține traiectoria fiscală

* Darău: Nu se poate cere sectorului privat să se digitalizeze, iar sectorul public să rămână analogic

* Pîslaru: Orice destabilizare a Guvernului ar fi un act de iresponsabilitate cruntă

* Chirițoiu: România are un sistem bancar foarte stabil, dar scump