Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată marți, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025.

''Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european'', precizează Andrei.

În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 - 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România.

''În aceste condiții, populația rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migrației definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluție, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv țara, însă în anii următori numărul emigranților definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 și 2010, în care nivelul anual al emigrației a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranților definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depășit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an'', subliniază Tudorel Andrei.

Acesta precizează, totodată, că, în perioada 2000-2011, în majoritatea anilor, soldul anual al migrației definitive a fost negativ. Astfel, populația rezidentă din anul 2011, comparativ cu cea înregistrată în anul 2000, s-a diminuat cu aproximativ 40.000 de persoane.

De asemenea, între anii 2012 și 2022, numărul imigranților înregistrați a fost semnificativ mai mare decât cel al emigranților definitivi, iar migrația definitivă a înregistrat un sold pozitiv de 183.000 de persoane.

''În anii 2023 și 2024, România a revenit la un sold negativ al migrației internaționale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populației rezidente cu peste 41.000 de persoane. Începând cu anul 1992, cetățeni din diverse state și-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cu toate acestea, cea mai mare parte a imigranților definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate'', notează specialistul.

Pentru perioada 2011 - 2022, există aproape 273.000 de persoane care și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste 60% din totalul imigranților definitivi.

În același timp, pe fondul războiului din Ucraina, numărul cetățenilor proveniți din această țară care și-au înregistrat domiciliul în România a fost de aproximativ 34.400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrărilor definitive consemnate în această perioadă.

La nivelul anului 2023, imigranții din Republica Moldova au numărat aproximativ 10.200 de persoane (34,2% din totalul imigranților definitivi), în timp ce în 2024 numărul
acestora s-a redus la circa 7.900 de persoane, respectiv 28% din totalul persoanelor din străinătate care și-au înregistrat domiciliul în România.

Analiza de specialitate evidențiază faptul că, în anul 2024, numărul imigranților proveniți din alte țări decât cele tradiționale a ajuns la aproximativ 21.800 de persoane, adică 39,7% din totalul imigrației definitive din acel an.

''În anii 2022 și 2023, numărul imigranților înregistrați în România s-a dublat, comparativ cu nivelul consemnat în anul 2010. Între 2010 -2014, mai mult de 90% din numărul de imigranți au fost cetățeni români care se reîntorceau în țară. În anul 2023, numărul cetățenilor români care s-au reîntors în țară a fost de 201.800, însă, pe fondul creșterii numărului total de imigranți la 324.000, ponderea acestora s-a redus la 67%. În perioada 1990-2002, populația rezidentă s-a diminuat în proporție de 80% ca urmare a migrației internaționale, în timp ce contribuția soldului natural negativ a fost semnificativ mai redusă, de aproximativ 20%. În intervalul 2003-2009, nivelul maxim fiind atins în 2007, numărul emigrărilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migrației a fost de 458.000 de persoane'', susține șeful INS.

Cât privește populația rezidentă, la 1 ianuarie 2010 aceasta a fost mai mică decât cea de la 1 ianuarie 2003 cu peste 1,33 milioane de persoane, migrația externă contribuind cu peste 83% la reducerea populației rezidente în această perioadă.

Pe acest fond, între anii 2022 - 2024, soldul pozitiv al migrației externe a fost de 235.000 de persoane, ''compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane'', iar ''în aceste condiții, populația rezidentă a României nu a scăzut sub pragul de 19 milioane de persoane''.

Pe ansamblu, într-o perioadă de 35 de ani, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%. În plus, în intervalul 2014 - 2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară, în acest interval.

Conform rapoartelor Diviziei de Populație a Națiunilor Unite, în ultimii 35 de ani, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de peste două ori. Astfel, de la 154 de milioane de persoane în anul 1990, populația emigrantă a crescut constant, depășind 340 de milioane în 2024. În acest context, ponderea emigranților în populația mondială a urcat de la 2,9% în 1990 la 3,7% în anul 2024, se menționează în analiza șefului INS. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)