Adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, iar orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică arată o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut, și o creștere reală a economiei României.

''România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru și de fapte concrete, nu de alarme false. Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS și monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut și o creștere reală a economiei României. O creștere mică, dar reală - iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor și a contextului'', a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut, demonstrează că economia României continuă să crească, iar acest lucru ''este meritul unui management eficientizat al banilor publici și al mediului de afaceri onest'', care a continuat să facă performanță chiar și în condiții de stres.

Ministrul Finanțelor a adăugat că economia României va crește și în 2026, cu cel puțin 1%, aceasta fiind prognoza autorităților române, dar și a marilor instituții internaționale - Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.

''Este momentul să avem și noi mai multă încredere în România - din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja'', a punctat Nazare.

Pe de altă parte, acesta a semnalat că există o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aproximativ -0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimul trimestru, și a explicat că fenomenul este corelat cu ajustări firești: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum.

''Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată - șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta ușurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii'', susține șeful de la Finanțe.

Potrivit acestuia, toate datele prezentate vineri sunt efectul asumat al ''unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare''.

''În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare. Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții - nu pe datorie și consum excesiv'', a precizat ministrul.

Alexandru Nazare a mai menționat că investițiile cresc, în mod susținut, având ca pilon central investițiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja și care se vor vedea și în perioada următoare, exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 și depășind semnificativ dinamica importurilor (2,6%), șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, fără pierderi sau îngrijorări serioase pe piața muncii, iar depozitele populației în bănci cresc, ''semn de stabilitate și de prudență''.

''Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât și cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business și cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice și susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung'', a mai scris ministrul pe rețeaua de socializare.

El a atras atenția că adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală.

''Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După peste 35 de ani de tranziție, instabilitate și șocuri continue, românii nu au nevoie de stres și alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate și fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit ușor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase și continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici și măsuri strategice'', a punctat Alexandru Nazare.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Năsui: Intrarea în recesiune nu e vina lui Bolojan; când reduci deficitul, tai o sursă nesustenabilă de creștere

* Ciolacu susține că datele INS sunt o ''manipulare grosolană'' care ''demonstrează disperarea actualului premier''

* Negrescu: România traversează o recesiune tehnică prelungită; 2026 ar putea marca începutul revenirii economice

* Codirlașu (CFA România): Suntem într-o situație de stagflație; soluția e reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor 

* Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă 

* Grindeanu: Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc 

* Adrian Câciu: Bolojan a băgat România în gard 

* Jakubowicz (AAFBR): România traversează o fază de corecție economică, nu o criză structurală; recesiunea tehnică este un semnal de avertizare