Nazare: Adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală
Adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, iar orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică arată o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut, și o creștere reală a economiei României.
''România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru și de fapte concrete, nu de alarme false. Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS și monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut și o creștere reală a economiei României. O creștere mică, dar reală - iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor și a contextului'', a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut, demonstrează că economia României continuă să crească, iar acest lucru ''este meritul unui management eficientizat al banilor publici și al mediului de afaceri onest'', care a continuat să facă performanță chiar și în condiții de stres.
Ministrul Finanțelor a adăugat că economia României va crește și în 2026, cu cel puțin 1%, aceasta fiind prognoza autorităților române, dar și a marilor instituții internaționale - Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.
''Este momentul să avem și noi mai multă încredere în România - din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja'', a punctat Nazare.
Pe de altă parte, acesta a semnalat că există o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aproximativ -0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimul trimestru, și a explicat că fenomenul este corelat cu ajustări firești: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum.
''Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată - șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta ușurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii'', susține șeful de la Finanțe.
Potrivit acestuia, toate datele prezentate vineri sunt efectul asumat al ''unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare''.
''În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare. Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții - nu pe datorie și consum excesiv'', a precizat ministrul.
Alexandru Nazare a mai menționat că investițiile cresc, în mod susținut, având ca pilon central investițiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja și care se vor vedea și în perioada următoare, exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 și depășind semnificativ dinamica importurilor (2,6%), șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, fără pierderi sau îngrijorări serioase pe piața muncii, iar depozitele populației în bănci cresc, ''semn de stabilitate și de prudență''.
''Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât și cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business și cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice și susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung'', a mai scris ministrul pe rețeaua de socializare.
El a atras atenția că adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală.
''Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După peste 35 de ani de tranziție, instabilitate și șocuri continue, românii nu au nevoie de stres și alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate și fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit ușor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase și continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici și măsuri strategice'', a punctat Alexandru Nazare.
Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Grindeanu: Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul